Vineri, în Iran au loc alegeri prezidenţiale, primele după controversatul vot din 2009. Şase candidaţi se află în cursă şi majoritatea analiştilor sunt de părere că cele mai mari şanse le are candidatul perceput drept favoritul liderului religios, Ayatolahul Khamenei. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor de presă:
Toţi observatorii campaniei electorale încearcă să împartă grupul candidaţilor în cel puţin două categorii: reformatori şi conservatori, ceea ce se poate traduce şi prin pro şi parţial anti Khamenei.
Avocaţii reformelor par să-şi pună acum toate speranţele în candidatura lui Hassan Rohani, un cleric ponderat , susţinut de foştii preşedinţi Rafsanjani şi Mohammed Khatami.
Potrivit unor recente sondaje de opinie, realizate de centre de analiză din Iran şi Statele Unite, Rohani este aproape la egalitate cu principalul candidat al cercurilor conservatoare, actualul primar al Teheranului, Mohamed Bagher Qualibaf. Qualibaf este cotat cu aproximativ 17 la sută din voturi, Rohani la ceva peste 14 la sută. Mai mult, sondajele de opinie indică faptul că prezidenţialele vor fi decise într-un tur de balotaj.
Tabăra conservatoare are în acest moment, cel puţin potrivit experţilor, doi candidaţi puternici: primarul capitalei şi Saeed Jalili, negociatorul şef al Iranului în discuţiile privind programul nuclear al ţării. Jalili este prezentat insistent drept preferatul Ayatolah-ului Khamenei. O strategie care ar putea aduce un număr important de voturi, crede analista Europei Libere Golnaz Esfandiari.
Pe de altă parte, activistul politic iranian Fereidoun Ahmadi, stabilit în Europa, atrage atenţia că a fi „favoritul” liderul religios suprem poate fi şi un dezavantaj:
Electoratul care susţine elitele, vor vota cu candidatul perceput al Ayatolah-ului. Nu şi majoritatea electoratului. Acesta ar putea face exact invers” crede Ahmadi.
Până acum, cum era de aşteptat, Ayatolah-ul Khamenei nu s-a exprimat pentru nici unul din candidaţi dar i-a îndemnat pe iranieni să participe masiv la vot.
„Cine va fi ales cu o majoritate puternică” a declarat Khamenei „ va avea forţa de a se opune inamicilor ţării”.
Alegerile de vineri sunt primele din 2009, câştigate pentru a doua oară consecutiv de Mohamed Ahmadinejad. Anul acesta, Ahmadinejad nu mai are voie să candideze dar realegerea lui cu patru ani în urmă a provocat un val de proteste. Mulţi iranieni fiind de părere că votul fusese fraudat. Opoziţia susţine că 80 de protestatari au fost ulterior ucişi, în campania de reprimare a manifestaţiilor, cifră contestată de autorităţile iraniene. Mai mulţi au fost condamnaţi la moarte sau la închisoare.
Cei doi candidaţi reformatori din alegerile din 2009, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karroubi se află sub arest la domiciliu.
