Stilul politic original al premierului Ungariei Viktor Orban, al partidului său Fidesz și aliaților săi extremiști din partidul Jobbik au înnegrit mult imaginea în lume a unei țări considerată pe vremuri una din campioanele reformelor democratice.
Comitetul pentru libertăți civile din Parlamentul UE a votat miercuri, cu o larga majoritate, să ceară suspendarea dreptului de vot al Ungariei. In cazul in care Ungaria nu va renunța la măsurile de control asupra justiției și presei luate de guvernul Orban, Comitetul va prezenta această cerere în fața parlamentului european în ședință plenară.
Sancțiunea ar avea ca rezultat pierderea dreptului de vot al Ungariei în cadrul Consiliului European, altfel zis la reuniunile la vârf ale celor 27 de țări din UE (28 după intrarea iminentă a Croației).
Votul în cadrul Comitetului a fost de 31 de membri pentru și 19 împotrivă, cu 8 abțineri.
Pierderea dreptului de vot în Consiliu este cea mai mare sancțiune posibila în UE împotriva unei țări membre, excluderea completă din UE fiind imposibila. Suspendarea dreptului de vot al unei țări se poate face printr-un vot cu majoritate calificată al celorlalți membri.
Anul trecut, in timpul derivei politice din România, nimeni în UE nu propusese în mod oficial o asemenea măsură. Uniunea Europeană a aplicat asta o singură dată împotriva unui stat membru: Austriei, în anul 2000. Protestând împotriva intrării în guvernul de la Viena a partidului de extrema dreaptă al răposatului Jörg Haider, UE și-a suspendat atunci o parte din relațiile bilaterale cu Austria.
Austria nu a mai putut vota în chestiunile legislative UE alături de celelalte țări; ambasadorii austrieci nu se mai puteau întâlni cu colegii lor; niciun candidat austriac în instituții internaționale nu a fost sprijinit de UE. Toată acea carantină politică a durat pînă în toamna lui 2000, când Jörg Haider s-a retras din funcția de lider al partidului său.
