Preşedintele Curtii de Conturi din Moldova, Serafim Urechean, a declarat recent că „se fură haotic”, lăsând să se înţeleagă că în alte vremuri se fura „ordonat” sau „sistemic”… Vasile Botnaru a stat de vorba cu analistul de la Chişinău Igor Boţan despre aceasta declarative şi în general despre relaţia dintre corupţie, putere, sistemul judecătoresc şi prezumpţia de nevinovăţie:
Igor Boţan: „În Republica Moldova, se fură mult, cel puţin, aşa putem desprinde din declaraţiile preşedintelui Curţii de Conturi, domnul Serafim Urechean, care este la cârma Curţii de Conturi deja de 2 ani de zile. Declaraţiile domniei sale se bazează pe rapoartele pe care le face Curtea, după ce poposeşte pe la instituţiile publice şi pe la instituţiile cu capital public majoritar.”
Europa Liberă: Figuranţii acestor dosare nu sunt însă trimişi în instanţă, să dea seamă acolo. De ce?
Igor Boţan: „Serafim Urechean declară că, în baza rapoartelor Curţii de Conturi, în permanenţă, sunt deschise dosare penale. În anul trecut, au fost deschise peste 30 de dosare penale şi doar 3 au ajuns în instanţă, urmează să fie judecate.”
Europa Liberă: Dar nu avem un Gigi Becali trimis la închisoare.
Igor Boţan: „Nu, nu avem un Gigi Becali. Ceea ce spune Serafim Urechean este că instituţia pe care o conduce face două feluri de recomandări. Un gen de recomandări se referă la optimizarea cheltuielilor de către instituţiile publice, iar al doilea gen de recomandări se referă la modul în care aceste instituţii folosesc banii publici, fără ca să existe linii bugetare pentru cheltuirea acestor bani. Adică are loc delapidarea, într-un fel, a acestor bani. Mai mult decât atât, domnul Serafim Urechean afirmă că licitaţiile şi achiziţiile publice în ţara noastră se fac cu încălcări grave ale legislaţiei. Şi aici, în cadrul unei discuţii, chiar am încercat să facem anumite estimări. Dacă dăm ascultare acestor rapoarte, le citim atent, vom vedea că aproximativ 1/3 din bugetul statului, din banii publici, sunt cheltuiţi de o manieră nu tocmai conformă cu cele mai bune standarde de optimizare a acestor cheltuieli. Iar delapidările, care se comit în timpul achiziţiilor publice şi a tenderelor, pot fi estimate la 10% din suma totală a bugetului de stat.”
Europa Liberă: Parlamentarii au sărit ca fripţi. Ce va urma?
Igor Boţan: „Probabil, va urma presiunea cetăţenilor. Astfel de declaraţii, ca cele făcute de domnul Serafim Urechean, nu cred că sunt gratuite. Deja s-a încetăţenit în ţara noastră această noţiune de „otkaturi”, adică de remunerare a celor care favorizează anumiţi pretendenţi la banii publici, remunerare ilegală. Există multe exemple care demonstrează că este implicată şi justiţia, în aceste delapidări. Există exemplul, să zicem, Consiliului de Concurenţă care a făcut rapoarte care au fost atacate în judecată şi care avuse câştig de cauză în prima instanţă, însă pierduse procesul în cea de-a doua instanţă. Sunt exemple clare care spun că un demers în favoarea cetăţeanului este contracarat de cei care se presupune că au mâini păroase. Această problemă nu a fost soluţionată, aşa cum nu a fost soluţionată şi problema unor hotărâri de guvern care să reglementeze foarte clar cum se cheltuiesc banii publici, acolo unde există domenii vagi. Lucrurile acestea sunt ştiute şi de către autorităţi, şi de către agenţiile specializate, de Curtea de Conturi, de Consiliul Concurenţei. Centrul Naţional Anticorupţie vine cu statistici similare celor pe care le vociferează Serafim Urechean, ca reprezentant al Curţii de Conturi. Se deschid dosare penale, iar condamnări practic nu există.”
Europa Liberă: Unde este pedeapsa?
Igor Boţan: „Cred că pedeapsa bate la uşă. Dacă ne uităm cum percep cetăţenii realităţile din Republica Moldova, atunci, peste un an şi jumătate, actuala Coaliţie, care a preluat guvernarea de la Alianţă, ar putea să plătească poliţele.”
Europa Liberă: Întrebarea mea este dacă se poate întreprinde ceva, astfel încât societatea să aibă un mesaj clar că infracţiunea delapidării banilor publici nu va fi tolerată?
Igor Boţan: „Eu cred că presiunile asupra coaliţiei pro-europene vor fi foarte mari, în acest sens. Că vor reuşi am îndoieli. Nu trebuie să uităm cât timp i-a luat României, pentru ca, în sfârşit, autorităţile României să poată spune că, timp de 2 ani de zile, au avut loc peste 1200 de condamnări de corupţie. În Republica Moldova avem un singur caz şi acela politic, legat de hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie. Şi aici există multe semne de întrebare pentru că hotărârea Curţii Constituţionale nu a fost dezvoltată într-o adresă către Parlament şi către clasa politică, ca să elaboreze standarde pentru depăşirea fenomenului corupţiei şi delapidării banilor publici.”
