Despre descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale

Parlamentul ar trebui să adopte, în timp util, Legea finanţelor locale, astfel încât cele aproximativ 900 de primării din ţară să aibă bugete mai mari şi mai autonome. Acest lucru le va permite să atragă şi fonduri suplimentare pentru dezvoltare din programe europene sau prin investiţii private – a declarat recent premierul Iurie Leancă. Despre descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale vorbim, la acest sfârşit de săptămână.

Primarii din Republica Moldova pledează pentru mai multă autonomie financiară la nivel local, ceea ce ar asigura o gestionare mai eficientă a banului public. Totodată, edilii comunităţilor se întreabă de ce autonomia financiară locală nu este inclusă în proiectul de lege, aprobat în prima lectură, privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală. Printre cei care se întreabă este şi Ion Crudu, primarul comunei Vărzăreşti din raionul Nisporeni.

Ion Crudu: „Descentralizarea fiscală este necesară, la ora actuală, în contextul în care învăţământul a trecut la nivelul doi de administrare. Minim 40 la sută din buget a trecut la nivelul doi de administrare.”

Europa Liberă: Dar faptul că banii, care erau rezervaţi pentru educaţie, acum nu mai sunt la primărie înseamnă că aţi rămas şi fără finanţe?

Ion Crudu: „Da, sigur. Am rămas şi fără finanţe. Descentralizarea fiind un proces amplu, este nevoie ca să fie luată pe etape, şi anume să se uite la necesităţile pe care le avem noi în Moldova. Nu putem să preluăm descentralizarea făcută în România sau într-un alt stat democratic şi să o aplicăm mot a mot în Moldova. În Moldova, descentralizarea trebuie să fie aplicată în funcţie de necesităţile care sunt la noi, la nivel local. Iar în contextul când există o primărie de o mie de locuitori, vă imaginaţi, bugetul ce le permite? Păi, atunci primarul acesta nu poate aduce un proiect mai mare, nu poate să vorbească cu donatori, fiindcă este mult mai mică localitatea. În contextul descentralizării, ar fi de dorit şi de indicat să aibă loc şi o reformă pe plan administrativ ori să se comaseze primăriile, să fie primării mai mari, pentru ca primarul să aibă mijloacele necesare, şi cele financiare, pentru ca să aibă şi pârghiile necesare să poate faci paşi concreţi în dezvoltare, fiindcă în teren baza piramidei societăţii acolo este.”

Europa Liberă: Aşa şi se discuta. Ca alocaţiile bugetare să fie repartizate per capita.

Ion Crudu: „Foarte corect aţi spus: că aşa se discuta. La noi, în procesul nostru birocratic, un pic lucrurile se mai tergiversează. În schimb direcţia şi traiectoria este una corectă. Deci direcţia este corectă. Singurul lucru necesar: paşii ar trebui să fie mai rapizi. Primăria comunei Vărzăreşti are peste 7.000 de locuitori, este una dintre primăriile mari şi, credeţi-mă, am avut momente când, discutând cu donatori sau cu finanţatori, tot era mic numărul de populaţie. Deci ei privesc mai mult un impact regional, un impact pentru mai multe localităţi. De aceea am şi spus că la noi descentralizarea trebuie să fie privită amplu şi trebuie să fie luată în calcul şi o eventuală reformă administrativă. Totodată, să meargă mână în mână şi cu descentralizarea fiscală şi financiară. Fiindcă în momentul în care oferi posibilitatea unui primar, oferi posibilitatea consiliului de a lua anumite decizii, de exemplu, schimbarea destinaţiei teritoriului, atunci tu îi oferi şi pârghiile necesare ca să implementeze, şi cunoştinţele, şi know-how, absolut tot setul de cele necesare, ca să poată să aibă un succes.”

Europa Liberă: Relaţia primărie-şcoală acum nu mai există?

Ion Crudu: „Dacă punem întrebarea că nu mai există, în urma unui proces fiscal, aceasta ar însemna că primarul este mercantil şi se gândeşte că are o relaţie cu directorul şi cu elevii, doar în contextul în care are pârghii financiare.”

Europa Liberă: Sau nevoie de vot...

Ion Crudu: „Sau nevoie de vot, ceea ce este total eronat. Primarul trebuie să se ocupe permanent de procesul educaţional. Şi nu doar că poate să organizeze o licitaţie sau să dea salarii la profesori, are şi alte pârghii care să influenţeze. Ideea, mai departe, care am înţeles că se discută, să ajungă instituţiile şcolare la autonomie, este una foarte bună, fiindcă astfel permite o mobilitate mai mare a şcolilor şi, totodată, oferă un climat şi un teren de concurenţă între şcoli. Bineînţeles, raportul trebuie să fie unul de colaborare între directorul de instituţii şi primar. Permanent primarul fiind în sânul lor şi să se asigure de bunul proces educaţional.”

Europa Liberă: Pentru 7.000 de săteni de la Vărzăreşti care ar fi priorităţile? Două-trei...

Ion Crudu: „Eu am să le enumer simplu, pe care le-am pus şi în platforma mea şi la care lucrez. În primul rând, este infrastructura, dar luaţi în paşi reali, nu întâi drumurile şi după aceea apa şi canalizarea. În primul rând, fiind prioritară apă, canalizarea, drumurile bune, dezvoltarea traseelor turistice pentru a atrage eventuali turişti. Totodată, amenajarea teritoriului şi comunei ca să avem şi noi cu ce să ne mândrim. Şi să avem şi noi o aşa-zisă statuie a libertăţii, în momentul când vine cineva la Vărzăreşti, o carte de vizită.”

Europa Liberă: Pentru aceste priorităţi câţi bani v-ar trebui?

Ion Crudu: „Minim o sută de milioane de lei. Dar vestea bună este că...”

Europa Liberă: Dar în haznaua localităţii câţi bani aveţi?

Ion Crudu: „În haznaua localităţii? În haznaua localităţii acum bugetul este de 4 milioane 146 de mii de lei şi cheltuielile – 4 milioane 146 mii lei. Vă imaginaţi, cu un buget de zero, ce poţi să faci? Până în momentul dat, noutatea bună este că Vărzăreştii beneficiază de un proiect de apeduct din râul Prut, de peste 11 milioane de euro, împreună cu oraşul Nisporeni. Canalizarea, suntem în negocieri, să fie finanţată de către GIZ, de către germani. Avem deja un drum de peste un milion de euro, care îl facem cu Agenţia de Dezvoltare Centru şi cu Ministerul Transporturilor. Sunt, totodată, în reparaţie două imobile – Casele de Cultură. Avem deja şi pe cineva, care este interesat să creeze un traseu turistic în Republica Moldova, în climatul proiectului european Moldova, Bulgaria, România şi Ucraina. Deci lucrurile, cât de cât, încep să pornească spre bine. Dar, vă spun, că este foarte dificil, luând în calcul mijloacele şi bugetul pe care îl avem noi la ora actuală.”

Europa Liberă: Ca să europenizaţi satul, cât timp şi câţi bani vă trebuie?

Ion Crudu: „Procesul de europenizare eu îl înţeleg nu doar la nivel de infrastructură. Procesul de europenizare ţine şi de cultura oamenilor. Fiindcă în zadar ar face un primar toate lucrurile şi toată infrastructura în momentul în care cultura oamenilor nu ar fi cea la nivelul european, în care omul singur trebuie să fie responsabil că nu trebuie să fure semnele şi indicatoarele rutiere, pentru a le face lopată de zăpadă sau să pună gurar la cuptor. Este vorba şi de cultură, şi de educaţie. Iar procesul de a schimba un pic mentalitatea oamenilor este un proces de lungă durată. Ceea ce priveşte partea de administrare, nu este un făgaş foarte lung. De exemplu, pentru proiectul de apeduct, la noi termenul de finalizare este 2016, un termen rezonabil, pentru ca să aprovizionăm o comună de 7.000 de locuitori cu apă din râul Prut. Canalizarea – în acelaşi tipar. Drumul de 4,5 km de asfalt, într-o comună, totuşi este un proiect foarte mare, trebuie să fie finalizat până la sfârşitul anului. Partea de infrastructură are un impact mare, dar de scurtă durată, şi poate fi finalizat mai repede. Scopul sau mingea mea de aur, să spun aşa, este să ajung şi la mentalitatea oamenilor, de a schimba şi mentalitatea lor. Fiindcă în zadar face primarul toate aceste investiţii majore, dacă nu ajunge şi la fiecare cetăţean, şi nu dezvoltă simţul civic şi responsabilitatea fiecărui cetăţean faţă de comună.”

Europa Liberă: Pe cât de implicat găsiţi cetăţeanul, atunci când chiar e nevoie şi de sprijinul lui, şi de voinţa lui?

Ion Crudu: „Eu aş avea un mesaj către toţi cetăţenii din Republica Moldova, nu doar către vărzăreşteni. Atunci când găsesc ceva, care nu le place în societate şi caută cine este vinovatul, să se uite, mai întâi, în oglindă, fiindcă toţi trebuie să fim responsabili de actul guvernării. În Vărzăreşti întotdeauna am spus: fiecare cetăţean trebuie să fie responsabil de actul guvernării, că Vărzăreştiul nu este al primarului, dar este al fiecărui cetăţean. Prima dată a fost mai greu, dar acum chiar am cazuri de succes, când s-au implicat cetăţenii. De exemplu, amenajarea unui parc din interiorul comunei a fost făcută exclusiv din donaţiile cetăţenilor, din donaţiile turiştilor care au venit în Moldova şi a fost coordonat de către un grup de tineri din Vărzăreşti.”

Europa Liberă: Oricum, din gura cetăţeanului, deseori auzi că: „E dator primarul să-mi facă drumul, e dator primarul să-mi facă Casa de Cultură, clubul. E dator primarul să am o grădiniţă de tip model. E dator primarul”...

Ion Crudu: „Este vorba şi de schimbarea felului de a gândi a cetăţeanului.”

Europa Liberă: Dar reproşurile din partea vărzăreştenilor la adresa dumneavoastră sunt?

Ion Crudu: „Reproşurile întotdeauna sunt. Durerea cetăţeanului că nu este bun drumul sau durerea cetăţeanului că a păţit ceva, de obicei, lumea vine la primar şi vede primarul în toate ipostazele – şi preot, şi jurist, şi medic, şi duhovnic – absolut în toate cazurile. Şi primarul este prima persoană în localitate la care cetăţeanul vine cu o problemă. Şi el vrea să fie rezolvată acea problemă. Fiecare cetăţean nu gândeşte la nivelul unui primar, care vede lucrurile în ansamblu, că comuna trebuie să fie întâi aprovizionată cu lucrurile cele necesare, cu infrastructură, cu dezvoltare, el ar vrea să i se rezolve problema lui individuală, care şi ea este importantă, dar raportată la macro, raportată la nivelul comunei, se situează oricum pe locul doi. Fiindcă nevoile şi necesităţile publice sunt mai importante decât nevoia unui singur individ, atâta timp cât nevoia lui nu se contopeşte cu voinţa generală a celorlalţi cetăţeni, iar plângăcioşi şi persoane care să găsească permanent un vinovat şi un responsabil la noi sunt foarte mulţi. Şi mai puţini sunt cei care să se suflece la mâneci şi să apuce de lucru. Şi le-am dat un exemplu concret. Ce ar fi, dacă fiecare cetăţean, nu doar din Vărzăreşti, şi din toată Moldova, fiecare cetăţean ar face curat la gardul lui şi la poarta lui, să fie cel mai frumos. Imaginaţi-vă ce comună am avea noi şi ce ţară am avea noi.”

***

Şi Daria Gonţa, edilul satului Drăguşenii Noi, din Hânceşti, spune că, atunci când se transmit mai multe atribuţii din partea puterii centrale către puterea în teritoriu, primarul are mai multe pârghii de a rezolva probleme, dar şi mai multe responsabilităţi.

Daria Gonţa: „A fi primar pentru o doamnă este destul de dificil, fiindcă, având exact doi ani, am aflat gustul acestei pâini. Este destul de amară.”

Europa Liberă: De ce este amară?

Daria Gonţa: „Sunt probleme foarte, foarte multe. Pentru a aduce o investiţie în comunitate, este necesară o muncă colosală. Practic, familia este ignorată, totul absolut este ignorat. Şi e sacrificiu foarte mare, pe care femeile pot să îl facă, acest lucru din suflet.”

Europa Liberă: De ce ziceţi că este greu să aduceţi un proiect în localitate?

Daria Gonţa: „Necesită multă muncă. Trebuie să convingi finanţatorul.”

Europa Liberă: Spuneţi-ne trei probleme ale satului...

Daria Gonţa: „Canalizare, salubrizare şi drumuri. Cele mai mari probleme.”

Europa Liberă: De 20 de ani, se vorbeşte tot despre aceste probleme...

Daria Gonţa: „Da. Problema drumurilor o ştiu de când eram copil şi am ajuns şi primar şi, vă spun sincer, că m-am încadrat foarte activ ca să fac o porţiune, o legătură dintre două sate care fac parte dintr-o comună – Drăguşenii Noi şi Horodca.”

Europa Liberă: Şi când va fi această porţiune de drum?

Daria Gonţa: „Păi chiar a dispărut proiectul, cinstit vă zic. De la Ministerul Construcţiei a dispărut. Dar ne-au promis că în 2014. Eu vă zic, cetăţenii nu mai au răbdare, nu mai vor să mai creadă, vor să meargă pe această variantă albă.”

Europa Liberă: Aceste trei probleme s-au regăsit şi pe agenda promisiunilor pe care le-aţi făcut în campania electorală?

Daria Gonţa: „Venind din domeniul culturii, vedeam alte probleme. Dar, în primul rând, am elaborat planul strategic al comunităţii. Evident că infrastructura a fost nominalizată.”

Europa Liberă: Care probleme sunt mai dificile? Acestea pe care le menţionaţi dumneavoastră sau totuşi problema culturii? Pentru că din cultură face parte şi implicarea activă a cetăţeanului, şi felul cum vede el prioritatea problemelor pentru comunitate. Şi dacă îşi pune şi el umărul la rezolvare sau aşteaptă: am ales primarul, patru ani se fie bună să tragă acest car cu probleme.

Daria Gonţa: „La acest capitol, chiar vreau să vă zic că este un nivel foarte scăzut. Un cetăţean ar trebui să conştientizeze, în primul rând, că primarul singur nu poate face nimic. Eu am făcut chiar mult mai mult, peste puterile mele.”

Europa Liberă: Şi atitudinea lor o găsiţi de implicare sau, mai degrabă, de nepăsare?

Daria Gonţa: „De nepăsare. Sunt cetăţeni care, evident, conştientizează. Dar sunt puţini. Pentru că cere efort şi sacrificiu. Şi fiecare întreabă: „Ce am eu, până la urmă, din aceasta? Să facă primarul!”. Deseori le explic că nu poate face un om singur nimic. Toate se fac cu un grup de iniţiativă, adică cu cetăţenii alături.”

Europa Liberă: Câţi locuitori are comunitatea?

Daria Gonţa: „2.300 de locuitori.”

Europa Liberă: Şi câţi dintre ei ar fi cu iniţiativă?

Daria Gonţa: „Îi pot număra pe degete. Cinstit vă zic. În primul rând, chiar şi în consiliul local observ nepăsare. Acei consilieri care sunt aleşi, la fel cum am fost eu aleasă.”

Europa Liberă: Aici cred că joacă festa şi culoarea politică...

Daria Gonţa: „Evident. Nu ar trebui, într-o comunitate unde toţi ar trebui să aibă acelaşi scop, pentru a soluţiona problemele comunei.”

Europa Liberă: Grija satului să fie şi grija consilierilor...

Daria Gonţa: „Da. M-am implicat în şase proiecte şi mergea totul ok. Mai apoi să spună că-s prea multe şi nu o să ne reuşească. Şi dacă consilierii nu sunt mulţumiţi că ne-am implicat şi să ne unim toţi, şi să mergem cot la cot, împreună, ne vine foarte greu. Dar eu sper, cu ajutorul Domnului, vom reuşi. În doi ani de zile, am reuşit câte ceva.”

Europa Liberă: De ceva timp încoace se vorbeşte şi despre faptul că şi mijloacele financiare ar trebui repartizate per capita.

Daria Gonţa: „Da.”

Europa Liberă: Pentru că acolo unde satul e mic şi populaţie este puţină, puţin probabil ca lucrurile mari să aibă sorţi de izbândă, să fie realizate. Cum priviţi acest aspect al problemei?

Daria Gonţa: „De ce sunt vinovaţi acei cetăţeni care sunt puţini în comunitate? Ei tot au nevoie de aceleaşi condiţii.”

Europa Liberă: Poate să fie comasate primăriile...

Daria Gonţa: „Când sunt comasate primăriile este totuşi o problemă, vă zic. Oricum acel cetăţean dintr-un sat mic rămâne cel mai obijduit. Evident că înspre aceasta mergem. Că dacă nu o să comasăm, nu se vede... Doar se implementează reforma care merge spre comasare, pentru a avea nişte rezultate.”

Europa Liberă: În buget, astăzi, aveţi bani?

Daria Gonţa: „Suntem săraci lipiţi pământului. Sincer. Nu avem bani. Şi de aceea şi ne străduim să luptăm pentru a aduce investiţii, cu ajutorul investitorilor străini, prin proiecte. Nu putem acoperi necesităţile comunităţii, în niciun caz, cu bugetul pe care îl avem.”

Europa Liberă: Reuşiţi să adunaţi impozite de la localnici?

Daria Gonţa: „Nu stăm chiar rău la acest capitol, dar, evident, că din ce merge, cetăţenii sunt tot mai decepţionaţi. Atâta timp cât cetăţeanul nu are condiţiile necesare de trai, el nici nu poate să conştientizeze că trebuie să achite şi impozitul. Mulţi nu înţeleg că din impozit noi doar avem putere de soluţionare a problemelor.”

Europa Liberă: E o problemă colectarea impozitelor?

Daria Gonţa: „Desigur. Unii sunt care nu conştientizează, dar alţii sunt chiar că nu au posibilitate, nu au de unde.”

Europa Liberă: Şansa unui sat europenizat e mare? Câţi ani i-ar trebui, de exemplu, satului Drăguşenii Noi să fie un model de sat european?

Daria Gonţa: „Dacă, într-un an şi jumătate, am reuşit să fac condiţii în gimnaziu, în grădiniţă, la bibliotecă, la Casa de Cultură mai avem câte ceva, dar, oricum, s-au schimbat geamurile. M-am străduit în fiecare instituţie câte ceva să schimb, într-un an şi jumătate, şi mi-a reuşit. Eu consider că, dacă s-ar consolida toţi cetăţenii ca să schimbăm, într-adevăr, imaginea comunităţii, e dificil, bineînţeles, dar nu este imposibil.”

Europa Liberă: Vorbesc sătenii despre eurointegrare, despre perspectiva europeană a Republicii Moldova? Sau mai degrabă trăiesc cu problemele strict personale?

Daria Gonţa: „Bineînţeles că şi-ar dori fiecare. Dar până acolo este departe, totuşi. Încă avem de muncit binişor. Nu este salubrizare, canalizare. Despre ce europenizare poate fi vorba?”

Europa Liberă: Cu veceul în fundul grădinii...

Daria Gonţa: „Evident, ca la ţară. Încep acum oamenii să se modernizeze. Bineînţeles că mergem spre aceasta, dar încă este mult de lucru.”

Europa Liberă: Dar această scindare politică în teritoriu este observată?

Daria Gonţa: „Este foarte observată şi chiar ne doare mult acest lucru. Nici cuvinte nu găsesc să mă exprim. Este foarte pronunţată şi se răsfrânge negativ asupra cetăţenilor şi, mai ales, a noastră, a liderilor din comunitate.”

Europa Liberă: Guvernarea centrală trăieşte cu problemele puterii locale?

Daria Gonţa: „Puţin se observă.”

Europa Liberă: Dar ce ar trebui să întreprindă ca să observaţi?

Daria Gonţa: „Ar trebui să vină în teritoriu, să vadă realitatea şi apoi să voteze acolo legi şi aşa mai departe. Fiindcă este privită problema de sus în jos. Se vede.”

Europa Liberă: Păi dumneavoastră sunteţi mesagerii, care trebuie să transmiteţi realitatea celor de sus, care guvernează ţara...

Daria Gonţa: „De câte ori avem ocazia, ne străduim, le explicăm, bineînţeles, prin intermediul nostru. Dar nu prea suntem auziţi. Sincer vă zic. Nu prea este un primar acum auzit. Practic distruşi suntem la ţară. Cinstit...”

Europa Liberă: S-au învăţat şi moldovenii mai mult să ofteze, să se plângă, să se bocească şi mai puţin să suflece mânicile şi să se implice în rezolvarea problemelor.

Daria Gonţa: „Da. Este şi aceasta. Cineva aşteaptă. Eu, de exemplu, niciodată nu am aşteptat ca cineva de la guvern să vină să soluţioneze problema. Căci, în primul rând, trebuie să-mi pun întrebarea ce am făcut eu, ca să cer ceva de la guvern? Mai întâi eu, ca cetăţean, ca trăitor al comunei.”

Europa Liberă: Şi din comuna dumneavoastră câţi îşi pun problema?

Daria Gonţa: „Puţini. Sincer.”

***

Implementarea sarcinilor prevăzute de Strategia naţională de descentralizare se regăseşte printre priorităţi, iar schimbările trebuie să fie pozitive şi ireversibile. Este părerea fostului premier Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat.

Vlad Filat: „Descentralizarea este un obiectiv prioritar, numai că acest proces de descentralizare trebuie să fie implementat într-un proces firesc. Eu nu o să fac acum trimitere la multitudinea de decizii care au fost luate, la faptul că s-a aprobat Strategia de descentralizare, că uitaţi-vă, că avem votată în prima lectură Legea privind finanţele publice locale, vin multe alte iniţiative legislative din urmă, care vor fi în implementarea Strategiei. Un lucru, care trebuie să fie înţeles de către toţi: descentralizarea nu înseamnă doar transmiterea de la nivel central la nivel local a competenţelor. Înseamnă, în primul rând, transmiterea de responsabilităţi. Aceasta înseamnă că cetăţeanul va avea acces la servicii, care trebuie să fie de calitate, la nivel local, nu obligatoriu, pierzând timp, să vină la nivel central sau prin intermediul serviciilor desconcentrate la nivel de centre raionale. În acest sens, pe de o parte, ajustarea cadrului normativ. Însă, în acelaşi rând, trebuie să fortificăm capacitatea instituţională a administraţiei locale, pentru că, fără bază impozabilă, ceea ce înseamnă venituri proprii, suficiente pentru ca o societate să se dezvolte, nu doar să existe, sau să fie la nivel de subexistenţă. Va fi foarte greu ca obiectivul descentralizării să fie realizat... De aceea, încă o dată, este un proces complex, trebuie să fie administrat cu mare grijă. Avem cadru normativ, trebuie doar paşii care îi facem în implementare să fie unii foarte şi foarte raţionali.”

Europa Liberă: Dar ar trebui să se revină şi la o reformă teritorial-administrativă?

Vlad Filat: „Nu suntem în situaţia în care să discutăm la acest aspect. Dar, categoric, pentru perioada de viitor, viabilitatea economică a unei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul unu va fi determinantă. Sigur, noi avem, la ora actuală şi acest proces de regionalizare, care are în prim-plan obiectivul economic, dar în niciun caz acest proces de regionalizare nu poate substitui un proces de echilibrare la nivel de administraţie locală.”

***

Iar preşedintele Parlamentului, Igor Corman, sugerează că reforma sistemului de administrare locală este un proces de durată mai lungă.

Igor Corman: „Reforma administraţiei publice locale este una foarte importantă. Şi chiar dacă noi avem strategii, ele trebuie să fie implementate. Şi este un lucru destul de anevoios. Consider că nu s-a procedat corect, atunci când a fost lichidat Ministerul Administraţiei Publice Locale. A rămas acest subiect la Cancelaria de Stat, dar acolo este un grup redus de persoane care nu poate să substituie activitatea unui minister. Fiindcă, într-adevăr, o astfel de reformă complicată, ca s-o implementezi, ai nevoie de capacităţi, ai nevoie de oameni. De multe ori, primarii, pur şi simplu, nu mai ştiu unde să meargă şi cui să se adreseze cu multiplele probleme care sunt.”

Europa Liberă: Sau reproşează că vin la ministere, trebuie să bată mult la uşă ca să li se deschidă.

Igor Corman: „Aşa este. Noi cunoaştem problema. Bine, sunt şi cauze obiective, fiindcă nu poţi, într-adevăr, să schimbi situaţia peste noapte. Oamenii au cu totul alte aşteptări. Dar, realist vorbind, eu nu cred că noi o să putem, aşa cum s-ar cuveni, pe mandatul scurt pe care îl avem, de un an şi jumătate, să ne apucăm de această reformă. Cu părere de rău, am pierdut mult timp. Trebuia să o luăm încă din anul 2009, ca prioritate. Dar cu atâtea campanii electorale prin câte am trecut până acum, cu această criză politică, am pierdut mult timp. Cel puţin, anumite modificări la legislaţie, care vin să consolideze administraţia publică locală, noi trebuie să le facem. Am votat această Lege cu privire la finanţele publice, chiar dacă aceste modificări tot nu sunt perfecte. Am auzit diferite opinii din teritoriu, dar situaţia se schimbă spre bine. Fiindcă ei au nevoie de lichidarea acestor bariere birocratice care existau până nu demult, să aibă mai multe acumulări la bugetele locale, să poată planifica altfel, la faţa locului, ei ştiu mai bine ce necesităţi au. Să nu umble cu mâna întinsă de fiecare dată la centru. Trebuie să fim şi mai departe sensibili la alte doleanţe care sunt în teritoriu, să sprijinim primarii. Dar încă o dată, repet, aşa cum ar trebui s-o facem, eu cred că noi ar trebui să ne pregătim, dar nu cred că este o chestiune pe termen scurt, fiindcă e o problemă prea complexă. Şi decât să ne grăbim acum şi mai mult să încurcăm iţele, este mai bine să se facă consultări suficiente cu primarii, să avem un plan de acţiuni bine pus la punct şi apoi să o facem, fără ca să creăm probleme adiţionale.”text