Linkuri accesibilitate

O săptămînă NATO la Chișinău


Nicolae Văscăuțanu: „Un schimb de experienţă cu partenerii din alte state ar fi extrem de benefic, deoarece sporeşte considerabil capacitatea şi contribuţia militarilor la dezvoltarea sectorului de securitate.”



O săptămână NATO programată să se desfăşoare zilele acestea în Republica Moldova, cu oaspeţi înalţi care vor veni să reprezinte organizaţia, inclusiv pentru semnarea unor acorduri importante de sprijin în lupta cu efectele nocive ale pesticidelor. Nicolae Văscăuţanu, directorul centrului de informare şi documentare privind NATO la Chisinau, organizaţie care desfăşoară evenimentul alături de Diviziunea Diplomaţie Publică NATO şi Ambasadele statelor membre NATO acreditate în Republica Moldova, va fi interlocutorul nostru special pentru convorbirea acestei dimineţi.

Europa Liberă: Aşadar, o săptămâna plină de evenimente, cu oaspeţi înalţi de la Bruxelles, de la Cartierul general NATO. Haideţi mai întâi să trecem în revistă evenimentele pe care le veţi organiza alături de Diviziunea Diplomaţie Publică NATO şi ambasadele statelor membre NATO acreditate în Republica Moldova.

Nicolae Văscăuţanu: „Săptămâna va începe cu data de 9 iulie, marţi, când va avea loc inaugurarea oficială a proiectului dezvoltat de NATO şi Guvernul Republicii Moldova în cadrul trust-fondului Parteneriatul pentru Pace, care presupune evacuarea şi distrugerea pesticidelor periculoase de pe teritoriul Republicii Moldova. Faza a treia a acestui proiect va fi inaugurată prin evacuarea a 1269 tone de pesticide periculoase care urmează să fie distruse în Polonia. Aici, în calitate de oaspete îl vom avea pe Asistentul Secretarului general pentru Ameninţări Actuale de Securitate, domnul Gabor Iklody, respectiv, va participa alături de prim-ministrul Republicii Moldova şi corpul diplomatic acreditat în Republica Moldova, în special, ambasadele statelor-membre NATO care au contribuit la acest fond de încredere.

Pentru data de 10, miercuri, este planificată conferinţa cu titlul „Răspunsul Republicii Moldova la provocări actuale de securitate”, unde vom avea plăcerea de a-i avea în calitate de vorbitori pe acelaşi Gabor Iklody, Asistentul Secretarului general, domnul Dirk Schuebel, reprezentantul delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, precum şi alţi oficiali de rang înalt din cadrul Guvernului, cum ar fi domnul Barbăneagră, consilierul preşedintelui, Ministrul de Interne, Dorin Recean şi alţi oficiali.

Pentru data de 10 este planificată discuţia publică a sondajului care se numeşte „Percepţia subiectelor şi opţiunilor de securitate în Republica Moldova”, în cadrul căreia vor fi prezentate un sondaj naţional şi o cercetare calitativă realizate de către IMAS în parteneriat cu Centrul şi în care noi încercăm să scoatem în evidenţă sau să iniţiem discuţia în societate cu privire la ce şi cum percep în domeniul problemelor de securitate cetăţenii Republicii Moldova?”

Europa Liberă: Puteţi să ne dezvălui câteva detalii legate de acest studiu înainte de lansare?

Nicolae Văscăuţanu: „Dacă-mi permiteţi, mai menţionez o activitate – pentru data de 12 este planificată expoziţia de fotografie care se numeşte „Eforturi comune în menţinerea securităţii”, unde vor fi prezentate fotografii din cadrul activităţilor de menţinere a păcii în care a participat un detaşament polonezo-ucrainean. Cu referire la studiu aş putea să spun că este un studiu calitativ şi cantitativ în care ne-am propus să vedem care este percepţia, unu – legat de securitate, doi – de anumite probleme de securitate, ce este considerat problemă de securitate de către cetăţeni?

Aici am determinat o paletă largă, că problemele în mare parte ţin de lucruri cu care ei se confruntă, cum ar fi migraţia, corupţia, educaţia, sănătatea, problema transnistreană şi, respectiv, am încercat să dezghiocăm care este atitudinea şi prin prisma căror indicatori sunt percepute aceste probleme? La capitolul „opţiuni”, am încercat să vedem care ar fi partenerii pentru Republica Moldova în soluţionarea acestor probleme de securitate şi, respectiv, ulterior am încercat să măsurăm pe cât pattern-urile scoase în evidenţă sunt valabile la nivelul întregii ţări? ”

Europa Liberă: Aşadar, un studiu în premieră, cu acest subiect. Aşteptăm lansarea lui în această săptămână. Spuneţi-ne, se cunoaşte suficient în Republica Moldova despre NATO, sau mai bine zis se cunoaşte ceea ce reprezintă de fapt aceasta organizaţie, fără să se apeleze la complexele din trecut?

Nicolae Văscăuţanu: „În general, există un lapsus de comunicare şi, hai să spunem, o informare incompletă a publicului, dar se lucrează în acest domeniu şi vreau să vă spun că făcând comparaţia cu acum câţiva ani, am putea spune că societatea, per total, este un pic mai mult informată datorită faptului că în ultimii ani avem tot mai multe, hai să spunem, activităţi în Republica Moldova care implică parteneriatul cu această organizaţie.

Avem, din fericire, mai mulţi oficiali, încă nu de rang înalt, dar iarăşi – oficiali-cheie, care doresc şi contribuie cu expertiza lor în ceea ce ţine de informarea publicului. Avem o strategie adoptată de Guvern privind informarea şi comunicarea în domeniul securităţii şi apărării, care vine în sprijinul informării publicului şi despre cooperarea cu NATO şi, în final, avem o deschidere mai mare din partea oficialilor Republicii Moldova, dacă nu, poate, de a vorbi în public, cel puţin de a participa şi de a contribui la discuţii pe marginea subiectelor legate de securitate şi NATO.”

Europa Liberă: O precizare, legată de strategia care există de mai mulţi ani şi responsabil, din câte îmi amintesc, este Ministerul Apărării. Guvernul cheltuie şi anumiţi bani pentru implementarea acestei strategii? Pentru informarea cetăţenilor despre ce reprezintă această organizaţie sau continuă situaţia despre care vorbea nu o dată ministrul apărării, că nu se cheltuie bani pentru ea şi de asta ar fi ineficientă strategia?

Nicolae Văscăuţanu: „Cu referire la strategie, aş putea spune că în general, se investesc resurse. Adică, fie resurse diplomatice în organizarea vizitelor cum au fost anterior, ale ambasadorilor statelor neutre şi neafiliate din Europa, fie se investeşte în imagine, cum ar fi de exemplu în organizarea actuală a vizitei Asistentului General, sau invitaţia făcută de prim-ministru Secretarului General NATO de a vizita Republica Moldova.

Dar, după cum puteţi înţelege, orice activitate presupune şi anumite cheltuieli, din păcate, cheltuielile sunt deocamdată limitate, luând în consideraţie bugetul. Această strategie, pe lângă toate lucrurile pozitive pa care le are, a păstrat un viciu propriu tuturor strategiilor din cadrul guvernului nostru, adică activităţile organizate rămân în special la bilanţul bugetului instituţiei, adică a ministerului care le organizează. Şi atunci, este dificil să planifici.”

Europa Liberă: Ar trebui sau nu Moldova sa participe la operaţiuni sub egida NATO? O astfel de întrebare am văzut-o pe site-ul organizaţiei pe care o reprezentaţi. De ce ar fi necesar sa cunoaştem părerea cetăţenilor în acest subiect?

Nicolae Văscăuţanu: „Cu o mică concretizare – era menţionat dacă ar trebui sau nu să participe la operaţiuni de menţinere a păcii în general. Aşa cum operaţiunile de menţinere a păcii sub egida NATO sunt un pic mai complexe, Republica Moldova cu marea ei dorinţă, la moment nu este pregătită să participe sub egida NATO, dar ar putea participa sub egida altor organizaţii cum ar ONU sau UE, OSCE. Este important pentru că participând acolo, aceşti militari sunt în primul rând ambasadori ai ţării pe care o reprezintă şi respectiv vin în sprijinul altor state care întâmpină acum dificultăţi în soluţionarea problemelor şi respectiv trecerea la o fază latentă sau paşnică a rezolvării conflictului.

Pe de altă parte, participând, persoanele trimise în misiuni îşi dezvoltă capacităţile care ulterior ar putea să le folosească în cadrul instituţiei pe intern. Şi, Republica Moldova, care are un conflict nesoluţionat are nevoie de dezvoltarea capacităţilor în domeniul menţinerii păcii, luând în consideraţie zona noastră de securitate pe care o avem. Un schimb de experienţă cu partenerii din alte state ar fi extrem de benefic, aşa cum, de exemplu, vecinul nostru – Ucraina, participă începând cu 1992-1993, pare-mi-se, deja are peste 37.000 de militari care au participat, ceea ce sporeşte considerabil capacitatea şi, hai să-i spunem, contribuţia militarilor la dezvoltarea sectorului de securitate.”
XS
SM
MD
LG