Ministrul român de externe Titus Corlăţean s-a aflat in aceasta saptamina la Moscova unde s-a intilnit cu omologul său rus Serghei Lavrov. Potrivit declaratiilor oficiale s-a discutat despre colaborarea economica, politica si regională intre Bucuresti si Moscova. Printre subiectele discutate s-a aflat si Moldova si criza transnistreană. Vasile Botnaru a stat de vorbă pe aceasta tema cu istoricul si analistul politic de la Chisinau Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Vizita recentă a ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean, la Moscova promite să redefinească abordarea relaţiilor cu Federaţia Rusă, relaţii care, dincolo de prezenţa factorului economic rusesc pe piaţa românească, stagnează de mai mulţi ani încoace. Mesajul transmis Kremlinului de autorităţile de la Bucureşti vizează clar necesitatea stabilirii unei relaţii reciproc avantajoase, iar strângerile de mâini ale celor doi miniştri, Corlăţean şi Lavrov, par a ilustra, în pofida menţinerii unor poziţii aparte, în special, în chestiunile de securitate europeană, conturul unui nou capitol în raporturile bilaterale.”
Europa Liberă: Prin ce parametri noi ar fi să se caracterizeze acest promis nou început în sfera relaţiilor dintre cele două ţări?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, prin înlăturarea unei retorici politice zgomotoase şi inutile care obstrucţionează dialogul diplomatic şi adoptarea unei modalităţi de comunicare, conformă intenţiilor de deschidere şi apropiere între cele două ţări. Întâlnirea celor doi miniştri de la Moscova poate atenua, atât cât se poate, pentru moment, din vechile suspiciuni adunate de-a lungul istoriei şi va putea servi ca o platformă pentru o viitoare construcţie diplomatică şi politică.”
Europa Liberă: Refacerea relaţiilor între Bucureşti şi Moscova va mai dura. Or, întâlnirea dintre cei doi miniştri de Externe fiind, probabil, doar un punct de plecare.
Gheorghe Cojocaru: „Bineînţeles, întâlnirea recentă a miniştrilor de Externe de la Moscova este una importantă, cu condiţia ca această schimbare care se prefigurează, mai mult de atmosferă, deocamdată, să aibă continuitatea necesară. Ceea ce presupune ca dialogul diplomatic să câştige în consistenţă, să fie urmat de o serie de paşi semnificativi în plan politic, de iniţiative şi proiecte în sfera cooperării economice bilaterale. Şi, se pare, ambele părţi manifestă disponibilitatea necesară şi în acest sens.”
Europa Liberă: Cum se va proiecta această apropiere între Bucureşti şi Moscova asupra Republicii Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „De apropierea româno-rusă vor beneficia, în primul rând, cele două ţări şi cetăţenii lor, dar este evident că normalizarea relaţiilor între Bucureşti şi Moscova se va resimţi şi la Chişinău. Din această perspectivă, astăzi, de-a dreptul, iluzorie, cele două părţi ar putea trece, într-un viitor previzibil, de la o confruntare de interese în zona Republicii Moldova la o recunoaştere a acestora şi a mizelor reciproce...”
