Împuşcarea mortală a unui militar în termen de către un coleg aflat la post la o unitate militară de la Bălţi, tragedie ce are loc la nici o lună de la un alt caz tragic în care un militar a fost găsit mort în apropierea bazei militare de la Bulboaca, readuce în atenţia opiniei publice problema drepturilor militarilor înrolaţi în Armata Naţională.
Experţii Asociaţiei Promolex, care monitorizează de un an respectarea drepturilor militarilor în termen din cadrul Armatei Naţionale, în cadrul unui proiect regional, spun că cele mai dese abuzuri sesizate de militari sunt relaţiile nestatutare şi probleme de siguranţă. Totuşi, sesizările de la ostaşi, dacă şi sunt înregistrate, nu arată nici pe departe situaţia reală, întrucât militarii, de cele mai dese ori, trec sub tăcere cazurile de maltratare, presiuni psihologice, umilinţe la care sunt supuşi de către colegi sau superiori, afirmă juristul Promolex, Alexandru Zubco:
Chiar dacă apreciază deschiderea Ministerului Apărării din ultimii ani spre colaborare cu societatea civilă în ce priveşte eliminarea situaţiilor în care se încalcă drepturile militarilor, experţii Promolex sunt de părerea că reformele în Armata Naţională decurg anevoios, mai mult din cauză că sunt blocate în structurile care trebuie să ia decizii. Alexandru Zubco, ca şi mai mulţi experţi în domeniu, consideră că reforma Armatei Naţionale ar trebui să vizeze excluderea serviciului militar în termen. Aceasta pentru că foarte mulţi dintre tinerii de astăzi nu sunt pregătiţi să satisfacă serviciul militar, unii vin din familii cu condiţii bune de trai şi nu se adaptează la condiţiile mai rigide din armată, alţii vin din familii necomplete, cu probleme de comportament, de comunicare şi le este greu să se integreze, din care cauză apar incidentele şi evadările din armată, precizează expertul Promolex:
„Tinerii de astăzi vin cu multe probleme, chiar dacă ei sunt consideraţi apţi de a satisface serviciul militar, ei se integrează greu, au probleme de comunicare,unii nu rezistă, apar probleme la mânuirea armelor. Contingentul este în permanentă schimbare, de patru ori pe an vin recruţi noi. Armata nu ar trebui să se ocupe de educaţia lor, ci să asigure securitatea statului. La noi, în armată sunt 7 militari superiori la un soldat în termen, adică 7 oameni trebuie să se ocupe de un militar în termen. Relaţiile nestatutare apar în sistemele închise: armată, penitenciare. Soluţia ar fi ca armata să treacă la angajarea prin contract, atunci vor fi eliminate relaţiile nestatutare. Militarii vor fi selectaţi după anumite criterii, ei vor lucra la pregătirea lor, perfecţionare, ei trebuie să participe î misiuni militare ONU. Un exemplu bun este Departamentul de Grăniceri care a trecut totalmente la angajare prin contract şi au fost eliminate problemele de sistem. Acum nu se mai face serviciul militar în termen în trupele de grăniceri”.
„Ministerul Apărării regretă profund acest caz tragic şi exprimă condoleanţe familiei îndurerare în legătură cu moartea soldatului Mihai Uşurelu. Fiind interogat de către membrii comisiei interne, militarul care a executat tragerea, a recunoscut fapta comisa şi a explicat că a tras accidental din armă, încălcând astfel grav Regulamentul serviciului de garnizoană şi a serviciului de gardă”.
Procuratura Militară a demarat o anchetă penală pe acest caz. Marţi şi Consiliul Suprem de Securitate se va convoca pe marginea incidentului de la Bălţi.
De la începutul anului, 14 militari ai Armatei Naţionale au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 3 şi 5 ani de închisoare pentru acte de violenţă şi şantaj asupra colegilor cu termen de încorporare mai mic. Unul dintre condamnaţi avea gradul militar de maior. Potrivit Procuraturii Militare, victimele erau impuse să îndeplinească sarcinile militarilor cu termen mai mare în serviciul militar, să le transmită ţigări, dulciuri şi bani şi erau ameninţate cu răfuiala, dacă îi vor denunţa.
