După încheierea crizei politice de la Chişinău, odată cu instituirea noului cabinet de miniştri şi reluarea dialogului Moldovei cu Bruxelles-ul, Ministerul de Externe rus a anunţat că şefa diplomaţiei moldovene, Natalia Gherman, se va întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la Moscova, pentru a discuta îmbunătăţirea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, şi chestiuni legate de rezolvarea conflictului transnistrean.
Deputatul socialist, Igor Dodon, sugerează care probleme ar trebui să prevaleze în dialogul dintre cei doi interlocutori.
Igor Dodon: „Doamna Gherman cu domnul Lavrov trebuie să discute, pe lângă chestiunile protocolare, diplomatice, nişte lucruri foarte, foarte clare, ceea ce ţine, în primul rând, de rezolvarea problemei transnistrene. Transnistria este o problemă, indiferent cine va fi la cârma Chişinăului: pro-Europa sau pro-Eurasia. Soluţia trebuie găsită în orice caz. Doar federalizarea poate fi o soluţie pentru problema transnistreană. Şi văd că acest lucru, în ultimul timp, a fost acceptat şi de comunişti. Aţi văzut declaraţia lui Voronin care a acceptat o idee de federalizare. Mă bucur că, măcar la sfârşitul carierei sale politice, Voronin a înţeles acest lucru.”
Europa Liberă: Pentru aceasta trebuie schimbată Constituţia?
Igor Dodon: „Evident că pentru aceasta va fi necesar un referendum de schimbare şi a Constituţiei Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Punctele migraţioniste pot fi subiect de discuţie?
Igor Dodon: „Punctele migraţioniste sunt un obstacol în calea rezolvării problemei transnistrene. Şi cred că acest subiect, de asemenea, ar putea fi discutat în cadrul dialogului bilateral cu Federaţia Rusă.”
Liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu, crede că trei probleme ar trebui să se regăsească pe agenda moldo-rusă:
Mihai Ghimpu: „Retragerea armatei, schimbarea forţelor pacificatoare ruseşti în forţele de menţinere a păcii şi să se împace cu gândul că Transnistria este teritoriul Republicii Moldova şi nu al Federaţiei Ruse, să nu ne facă al doilea Königsberg.”
În opinia parlamentarului comunist, Artur Reşetnicov, actuala guvernare de la Chişinău nu poate insufla încredere partenerilor de dialog de la Moscova.
Artur Reşetnicov: „Atunci când autorităţile moldoveneşti, sub comanda Bruxelles-ului, instalează frontieră pe Nistru, divizând Moldova, separând regiunea transnistreană de restul Moldovei, cu ce ochi poate să ne privească şi câtă credibilitate poată să aibă ministrul de Externe al Moldovei la Moscova? Aici autorităţile din Chişinău s-au prins în propria capcană din cauza că au vrut să intre în voie Bruxelles-ului. Noi, comuniştii, vom insista pe acordarea unui statut de republică celor din Tiraspol în cadrul Republicii Moldova. Dar această insistenţă a noastră se va baza pe necesitatea unui dialog, unor discuţii cu cei de la Tiraspol, pentru că, cu regret, ultimii patru ani de zile, noi am auzit, parţial şi am văzut aşa-zisa diplomaţie de fotbal, de concerte, de plimbări turistice între Filat-Smirnov şi apoi Şevciuk şi mai mult nimic nu s-a văzut.”
Europa Liberă: Bine, dar şi pe timpul guvernării comuniste s-au blocat negocierile în formatul „5+2”, încă în anul 2006.
Artur Reşetnicov: „Nu numai. Noi am căutat ieşire din acest conflict.”
Europa Liberă: Dar fără succes.
Artur Reşetnicov: „În aşa situaţie succesul nu poate fi vizibil în timp scurt. Era necesar de a adopta o serie de măsuri legate de decriminalizarea acestei regiuni. Cu regret, erau şi acum sunt, mulţi profitori de acea gaură neagră care exista la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean (aici, în Chişinău, mă refer) şi nu doreau reintegrarea ţării pentru că profitau de contrabandă şi de un segment necontrolat. Şi eu sunt sigur că şi acum există aceste forţe în Chişinău care nu doresc şi care mai mult sunt coparticipanţi la regimul secesionist.”
E nevoie să se reuşească asigurarea unui curs foarte pragmatic, responsabil atât în ce priveşte agenda de cooperare bilaterală, cât şi reglementarea transnistreană, declară Europei Libere şeful fracţiunii democrate din parlament, Dumitru Diacov.
Dumitru Diacov: „Avem multe restanţe încă.”
Europa Liberă: Ca, de exemplu?
Dumitru Diacov: „Rar ne întâlnim, facem declaraţii hărţăgoase. Nu există o listă de realizări comune care să ne creeze o mai bună perspectivă pe viitor. Şi atuncea când nu există experienţa aceasta, când nu există lista aceasta de lucruri bune, favorabile, atunci sigur că eşti pus în situaţia să începi de la zero, sau să începi de la început, sau să existe această încă neîncredere. Nu mai este un lucru bun, mai ales, pentru o ţară mică, o ţară mică trebuie să aibă relaţii bune şi prietenoase cu lumea serioasă.”
Europa Liberă: Domnule Diacov, volumul comerţului exterior dintre Moldova şi Federaţia Rusă s-ar afla în top. Investiţiile pe care Rusia le-a făcut în Moldova sunt aproape dintre cele mai mari. Faptul că Moldova depinde de resursele energetice care vin din Federaţia Rusă zic unii că o face un pic şantajabilă, în raport cu rezolvarea altor probleme.
Dumitru Diacov: „Acestea sunt realităţi. Poate nu Republica Moldova este vinovată sau nu Federaţia Rusă este vinovată. Aceasta derivă de la istoria noastră comună. Ceea ce este important pentru noi: să ştim, să cunoaştem aceste realităţi şi să încercăm să le schimbăm fiecare în favoarea lui. Sigur că, Rusia are interesele ei, strategia sa, are viziunile sale. Noi trebuie să le cunoaştem.”
Europa Liberă: Dar care sunt cele mai mari interese ale Rusiei aici?
Dumitru Diacov: „Nu vreau eu să ghicesc care sunt interesele.”
Europa Liberă: Aţi spus că le are.
Dumitru Diacov: „Păi le are, le are. Dar ceea ce trebuie să facă Ministerul de Externe, guvernul Republicii Moldova este să cunoască cât se poate de bine aceste realităţi, să cunoască acele interese pe care le are Federaţia Rusă şi să încerce să răspundă adecvat, în corespundere cu interesele Republicii Moldova, în aşa fel ca dialogul nostru să fie unul constructiv şi să fie îndreptat în a scoate foloase şi beneficii pentru poporul Republicii Moldova.”
Şefa diplomaţiei moldovene, Natalia Gherman, se va afla mâine în capitala Federaţiei Ruse pentru o întâlnire cu omologul său, Serghei Lavrov.
