Săptămâna trecută a avut loc la Viena o nouă rundă de negocieri privind Transnistria, fără rezultate marcante. Dar organizarea în sine a acestor discuţii în format 5+2 este un succes, între timp. După care liderul partidului comuniştilor Vladimir Voronin a venit cu propria sa versiune de soluţionare a conflictului. Punctul de plecare pentru discuţia cu analistul Igor Boţan:
Europa Liberă: Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse critica declaraţiile făcute de preşedintele României, Traian Băsescu, care s-a aflat în vizită la Chişinău, în legătură cu negocierile în problema transnistreană. Se pare că Moscova a fost surprinsă de unele teze din interviul liderului de la Bucureşti, Băsescu, acordat Europei Libere privind reglementarea conflictului transnistrean şi relaţiile ruso-moldave. Traian Băsescu punea la îndoială sinceritatea demnitarilor ruşi care pledează pentru o soluţie durabilă şi viabilă a conflictului transnistrean. Iar Moscova spune că astfel de atacuri sunt incorecte şi nefondate, că poziţia Rusiei este una consecventă. Misiunea aceasta de mediator în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol şi de garant al unei viitoare soluţii a conflictului transnistrean poate fi interpretată ca una imparţială, transparentă? Pentru că cei de la Kremlin, în vorbe, pledează pentru acordarea unui statut garantat pentru regiunea transnistreană în componenţa Republicii Moldova, respectându-i integritatea teritorială şi suveranitatea.
Igor Boţan: „Republica Moldova este angajată cu Federaţia Rusă într-un dialog, în procesul reglementării transnistrene. Mai mult decât atât, Federaţia Rusă are un rol de jucat în procesul reglementării transnistrene, potrivit Tratatului de bază, pe care l-a semnat cu Federaţia Rusă şi pe care l-a prelungit de curând, pentru încă 10 ani de zile.”
Europa Liberă: Şi acest rol, pe care îl joacă Moscova, e cel pe care îl aşteaptă Republica Moldova şi actorii implicaţi în identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană?
Igor Boţan: „Evident că nu. Federaţia Rusă îşi face propriul joc. Mai mult decât atât, Federaţia Rusă schimbă parametrii jocului în care este implicată. Federaţia Rusă are statut de mediator în procesul reglementării transnistrene, deci, ar trebui să fie oarecum neutră. Şi noi ştim foarte bine că Federaţia Rusă nu a fost neutră de la începuturi. Ştim că, după ce a fost oprită faza fierbinte a conflictului, Federaţia Rusă nu a rămas în calitate de mediator, ci a schimbat datele problemei: a oferit tot felul de asistenţă Transnistriei şi vedem care sunt efectele acestei asistenţe. Numărul cetăţenilor din Transnistria cu paşapoarte ruseşti creşte, foarte curând, mai mult de jumătate din cetăţenii locuitori ai Transnistriei vor fi cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Şi observăm că la întâlnirile lui Şevciuk cu oficialii de la Moscova se vorbeşte despre soluţionarea problemelor concetăţenilor Federaţiei Ruse din Transnistria. Deci, aceşti concetăţeni ruşi deja au atins nivelul masei critice: iată-iată numărul acestora va fi mai mult de jumătate. Şi atunci sigur că Federaţia Rusă va avea pretenţii sporite pentru a influenţa situaţia din regiune. Deşi acest lucru este constatat, în 2 hotărâri CEDO privind drepturile omului, care atunci când a emis aceste hotărâri a pornit de la clauza că Federaţia Rusă controlează în totalitate acest teritoriu, din punct de vedere militar, politic, financiar, economic. Şi elitele, multe din cei care servesc în administraţia transnistreană, sunt, de fapt, importaţi, dacă putem spune aşa, din Federaţia Rusă pentru a asigura o administraţie cât de cât calificată.”
Europa Liberă: Şi atunci e întâmplătoare sau nu această declaraţie pe care a făcut-o liderul tiraspolean, Evgheni Şevciuk, spunând că admite o eventuală reunificare a ţării, a Republicii Moldova, în condiţiile în care şi Chişinăul, şi Tiraspolul se vor apropia mai mult de Federaţia Rusă?
Igor Boţan: „Domnul Şevciuk a dorit să glumească, pentru a degaja situaţia. El ştie foarte bine că problema este mult mai complicată. Între Republica Moldova şi Federaţia Rusă este Ucraina care doreşte foarte mult să devină un factor regional foarte important, lucru pe care nimeni nu-l poate nega. Şi ne amintim foarte bine că, acum 20 de ani, şi Statele Unite afirmau că cheia politicii americane în regiune este la Kiev, în Ucraina. De curând şi Uniunea Europeană înţelege foarte bine că Ucraina este un jucător cheie. De aceea, problemele noastre trebuie privite la nivel global, prin prisma legată de interesele marilor puteri, care converg undeva în regiunea Ucrainei, dacă putem spune aşa. Deci lucrurile sunt mult, mult mai complicate. Deocamdată, Federaţia Rusă îşi doreşte un singur lucru: să menţină situaţia îngheţată în Transnistria, în procesul de reglementare, şi să creeze noi factori de atracţie, în primul rând, pentru Ucraina şi Republica Moldova, să le atragă pe orbita sa, după care va veni timpul, potrivit strategilor de la Moscova, pentru reglementarea transnistreană, după formulele pe care le ştiu cei de la Moscova. Aceste strategii au fost discutate, de multe ori. Ele au fost chiar publicate în anumite publicaţii neoficiale, cum este cea a Institutului pentru Ţările CSI, condus de Zatulin. În 2004, consilierul preşedintelui Putin de atunci, domnul Pavlovski, spunea că reglementarea conflictelor îngheţate se va face numai după formulele pe care le ştie Moscova şi nu se vor admite alte formule. Deci au fost astfel de scăpări. Ne dăm seama că lucrurile cam aşa stau, iar domnul Şevciuk repetă soluţii pe care nu el le-a inventat, ci care sunt vehiculate în anumite cercuri.”
Europa Liberă: După 8 ani de guvernare comunistă, perioadă când Moscova a încercat să avanseze planul Kozak care prevedea federalizarea Republicii Moldova, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, nu l-a acceptat, acum domnul Voronin iese cu această declaraţie, spunând că Transnistriei trebuie să i se acorde statut de republică.
Igor Boţan: „Domnul Voronin nu spune nimic nou. El are o idee pe care o vehiculează de mai mult timp. Să ne amintim de cazul Crimeii care are statut de Republică Autonomă în cadrul Ucrainei. Este o autonomie a Crimeii care nu depăşeşte limitele autonomiei pe care o are Găgăuzia în Republica Moldova. Deci ceea ce spune domnul Voronin nu este nou. Dar multă lume se sperie de cuvântul „republică”. Domnul Voronin nu a dezvoltat mai departe propria-i idee. De aceea trebuie să avem o atitudine calmă.”
Europa Liberă: El a dezvoltat ideea, spunând că Găgăuzia trebuie să rămână cu autonomia pe care o are, conform Constituţiei, iar Transnistriei trebuie să i dea acest statut de republică.
Igor Boţan: „Republica, la fel, cum e Republica Autonomă Crimeea în cadrul Ucrainei, cu practic aceleaşi [drepturi].”
Europa Liberă: Aşa aţi înţeles dumneavoastră?
Igor Boţan: „Da.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă federalizare?
Igor Boţan: „Republica Moldova deja are elemente federative în structura sa statală.”
Europa Liberă: Păi bine, şi de ce domnul Voronin a respins planul Kozak, ca acum să lanseze această idee?
Igor Boţan: „Planul Kozak a fost respins, pe bună dreptate, într-un moment crucial, fiindcă planul Kozak submina Republica Moldova. Trebuie să ne amintim ce conţinea acel plan Kozak: să reformeze Republica Moldova şi nu Transnistria. Transnistria rămânea cu tot ce avea, iar în procesul de reformare a Republicii Moldova erau puse nişte explozive foarte periculoase: Transnistria şi cu Găgăuzia aveau dreptul de veto, puteau bloca orice în Republica Moldova. Imaginaţi-vă Republica Moldova, în proces de reformare, când este blocată de Transnistria care avea dreptul, potrivit acelui plan, să rămână cu toate instituţiile şi cu forţele pe care le avea, cu suportul Federaţiei Ruse. Plus, acel plan Kozak prevedea că Federaţia Rusă trebuia să-şi garanteze în Republica Moldova propriile poziţii, prin dislocarea a 2.000 de soldaţi ruşi, la prezenţa militară pe care o avea deja în Transnistria. Să ne amintim că ministrul Apărării de atunci, domnul Ivanov, chiar spunea că a şi dat ordin să fie pregătiţi 2.000 de soldaţi ruşi ca să fie dislocaţi în Republica Moldova pentru a garanta implementarea acelui plan Kozak. Deci au fost lucruri foarte ciudate. De aceea, planul Kozak bine că nu a fost semnat şi nu s-a purces la implementarea acestuia. În privinţa soluţionării de mai departe a problemei Transnistriei, da, nu trebuie să ne speriem de aceste discuţii, de aceste formule.”
Europa Liberă: Dar se pregăteşte terenul ca opinia publică să înghită această noţiune de federalizare?
Igor Boţan: „Nu, nu cred că se pregăteşte. Această idee a fost respinsă, anul trecut. Înaintea sosirii la Chişinău a doamnei Merkel, se discuta despre o formulă care era foarte interesantă, dar acea formulă nu a mai fost dezvoltată, fiindcă mass-media, liderii de opinie imediat au...”
Europa Liberă: ...au reacţionat dur...
Igor Boţan: „...au reacţionat şi partea germană a spus: „Domnilor, e ţara voastră, încercaţi să vă găsiţi soluţiile voastre, dacă nu acceptaţi soluţii pe care Germania, deopotrivă cu Federaţia Rusă, le poate oferi Moldovei pentru problema transnistreană, ca un testing point, cum spuneau ei, un punct de încercare de soluţionare în comun a unei probleme. Deci nu se discută şi eu cred că nici nu este timpul acum. Pentru toată lumea cea mai fericită soluţie este ca problema transnistreană să rămână îngheţată, până când evoluează lucrurile legate de acordurile de asociere ale Republicii Moldova şi Ucrainei cu Uniunea Europeană, după implementarea treptată a acordurilor de liber schimb a celor două ţări, cu Uniunea Europeană, în care Transnistria va trebui cumva să se acomodeze. Deci deocamdată, în această direcţie, dacă pot spune aşa, este concentrată atenţia factorilor de decizie şi din Uniunea Europeană, şi din Republica Moldova, probabil, din Ucraina. Lucru împotriva căruia se împotrivesc cei de la Tiraspol şi, probabil, cercurile care susţin Transnistria de la Moscova.”
Europa Liberă: Şefa diplomaţiei moldave, Natalia Gherman, ar putea să aibă o întrevedere cu omologul său rus, Lavrov. Este preconizată o vizită a domniei sale în Federaţia Rusă. Ce subiecte va cuprinde agenda, cu atât mai mult că această vizită are loc în ajunul summit-ului de la Vilnius?
Igor Boţan: „Cred că se va ajunge, de comun acord, la un numitor comun, că problemele trebuie soluţionate aşa cum este prevăzut şi în Tratatul de bază, şi în abordările, de ultimă oră, din cadrul formatului „5+2” discutate la Viena. Adică se va discuta despre lucruri foarte, foarte obişnuite, despre cum să se menţină o atmosferă calmă, într-un conflict îngheţat care iată că, în prima jumătate a anului, cumva s-a dezmorţit şi a dat bătaie de cap, cu provocări destul de periculoase. Deci nimeni nu-şi doreşte, probabil, acum ca situaţia să iasă din control. Eu aş numi direcţia de reglementare de la paşii mici la baterea pasului pe loc...”
Europa Liberă: Câtă dreptate daţi acelor voci care spun că Moscova va încerca să zădărnicească apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană?
Igor Boţan: „Sigur că Federaţia Rusă are interesul declarat ca să constituie această Uniune Vamală şi, ulterior, Uniunea Euroasiatică. Dar lucrurile încă sunt în faza incipientă. Dacă Federaţia Rusă încearcă cumva, cu un fel de balon, să testeze cum reacţionează autorităţile de la Chişinău, au testat, au văzut că autorităţile de la Chişinău reacţionează adecvat. Cel puţin, declaraţia comună a deputaţilor din Parlament, inclusiv a celor de opoziţie, din luna iunie, privind situaţia din Transnistria, din punctul meu de vedere, a fost una adecvată care reflectă atitudinea calmă a autorităţilor moldovene şi înţelegerea că nu trebuie să se lase provocate pentru a destabiliza situaţia, lucru pe care ulterior îl pot folosi cei care nu doresc ca Republica Moldova să progreseze pe calea integrării europene.”
Europa Liberă: Domnule Boţan, de ce amplasarea acestor puncte de control migraţional dă atât de mare bătaie de cap celor de la Tiraspol, dar şi celor de la Moscova? Ar putea fi un subiect de discuţii a întrevederii Gherman-Lavrov?
Igor Boţan: „Cred că da. Am văzut că Federaţia Rusă a reacţionat destul de nervos la această ştire, că Republica Moldova intenţionează să instaleze aceste 6 puncte migraţionale. Şi există, probabil, două explicaţii. Într-adevăr, şi autorităţile din Transnistria spuneau că locuitorii din Transnistria care posedă paşapoarte ucrainene şi ruseşti nu pot intra în Republica Moldova prin aeroportul internaţional şi nu pot intra în Republica Moldova şi prin partea de nord cu trenul, deşi nu ar trebui să existe astfel de probleme. Dacă vin temporar în Republica Moldova, trebuie, pur şi simplu, să se înregistreze, în conformitate cu legislaţia. Pe de altă parte, Federaţia Rusă, atunci când insistă asupra liberei circulaţii, totuşi manifestă duble standarde. Noi, cetăţenii Republicii Moldova, atunci când intrăm în Federaţia Rusă, trecem acest control al documentelor. Iar faptul că autorităţile moldovene nu controlează segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean permite intrarea în Republica Moldova a cetăţenilor din Ucraina şi din Federaţia Rusă, fără să li se verifice actele. Cred că acestea sunt probleme care pot fi soluţionate, dacă nu se aplică standarde duble atât de către Moscova, cât şi de Tiraspol. Pentru că Tiraspolul oricum verifică cine intră pe teritoriul pe care îl controlează administraţia respectivă. Iată că Republicii Moldova i se refuză acest drept, să-şi controleze fluxurile migraţionale. Cei care intră pe teritoriul Republicii Moldova – nu cred că este vorba despre lucruri foarte sofisticate, de misiuni de spionaj, de exemplu. Dar oricum, în procesul de integrare europeană şi în procesul de acceptare de către Uniunea Europeană a regimului liberalizat de vize pentru Republica Moldova, trebuie să fie instaurată ordine şi să fim şi noi, cetăţenii Republicii Moldova, încrezători că autorităţile chiar controlează cine şi cu ce scopuri eventual vin în Republica Moldova, dacă aceste scopuri nu sunt de business, de vizitare a prietenilor, rudelor şi aşa mai departe.”
