Ieri a fost o zi politică încărcată: preşedintele României, Traian Băsescu, a vizitat Chișinăul, iar la Viena avea loc o nouă rundă a negocierile in format 5+2 privind Transnistria. Astăzi este ziua bilanţului: Valentina Ursu a întrebat-o pe şefa misiunii OSCE din Moldova, Jennifer Brush, dacă este mulţumită de rezultatul celor două zile de discuţii de la Viena?
Europa Liberă: La aceasta reuniune de la Viena in formatul 5+2, pe tema crizei transnistrene, ati abordat probleme privind facilitarea liberei circulatii, aspecte economice si cele legate de mediul inconjurator. Doamna ambasadoare, sunteti multumita de rezultatele acestor discutii?
Jennifer Brush: „Aceasta este, probabil, cea mai dificilă întrebare pe care mi-o puteţi pune – dacă sunt satisfăcută de rezultatele negocierilor? Răspunsul este, da şi nu. Eu aş fi satisfăcută dacă acest conflict şi-ar găsi rezolvarea şi oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, din întreaga regiune să-şi poată trăi viaţa fără frică şi în prosperitate. Deci, aş fi satisfăcută în cazul în care am ajunge acolo.
Dar nici nesatisfăcută nu sunt, atâta timp cât cele două părţi se întâlnesc şi fac eforturi de sporire a încrederii, pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor de pe ambele maluri. Aşa că sunt bucuroasă să-i văd semnând un protocol referitor la ecologie şi mediul ambiant. Cred că e un pas bun.
De asemenea, ei şi-au asumat angajamentul să înainteze şi în domeniul cooperării organelor de drept, ceea ce, iarăşi, cred că e un pas bun. Şi chiar dacă nu vă pot spune că ne-am apropiat de o înţelegere în domeniul libertăţii circulaţiei, care ar presupune reluarea circulaţiei pe podul Gura-Bâcului-Bâcioc, noi continuăm discuţiile şi nu-mi pot imagina cum administraţiile de pe ambele maluri şi-ar dori ca acel pod să rămână blocat pentru circulaţie. Deci, mizez pe bunăvoinţa ambelor maluri pentru a acţiona în vederea redeschiderii acestui pod.”
Europa Liberă: Podul dintre satele Gura Bâcului şi Bâcioc a fost aruncat în aer, în perioada conflictului armat de pe Nistru, din 1992. Deşi a fost reparat la începutul anilor 2000, traficul rutier nu a mai putut fi reluat. Specialiştii spun că starea podului este relativ bună. De ce nu se ştie când va fi inaugurat acest coridor de transport?
Jennifer Brush: „Cred că este foarte frustrant să asist şi eu la masa negocierilor, alături de reprezentanţii politici care au puterea şi autoritatea necesară redeschiderii circulaţiei pe pod. Sper ca ei să o facă. Sunt foarte puţine pasaje din protocol unde nu s-a ajuns la o înţelegere. Din punctul meu de vedere, redeschiderea circulaţiei mi se pare o chestiune absolut realizabilă, dar eu nu resimt presiunea politică pe care o resimt ei. Eu nu am diverşi actori politici care să-mi urmărească activitatea, aşa cum se întâmplă în cazul lor. Aşa că eu trebuie să respect faptul că dacă acest lucru ar fi fost uşor pentru ei de făcut, ei l-ar fi făcut, ei însă acţionează sub o presiune impunătoare.”
Europa Liberă: Doamna Brush cât de actuala este problema functionarii celor şase puncte de control al migraţiei la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană. Este o măsura care face parte din planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Chisinaul si Tiraspolul ar putea sa ajunga la un consens?
Jennifer Brush: „Posturile de control a migraţiei constituie un subiect care ţine de relaţia Moldova-UE,
Sunt îngrijorată de escaladarea tensiunilor cauzate de acele posturi şi de legea referitoare la „frontieră”. Sper ca reprezentanţii politici şi administraţiile de pe ambele maluri să susţină nişte campanii de informare cu scopul de a informa populaţia referitor la misiunea acestor posturi.
De asemenea, eu înţeleg nevoia deţinătorilor de paşapoarte ruseşti sau ucrainene de a putea tranzita liber frontiera Moldovei. Lucrăm îndeaproape cu guvernul de la Chişinău pentru identificarea unei soluţii referitoare la cum deţinătorii acestor paşapoarte să poată fi înregistraţi ca rezidenţi permanenţi ai Moldovei. Sunt impresionată de faptul că legea referitoare la posturile migraţionale, care trebuia examinată vineri, a fost retrasă până la momentul identificării unei soluţii pentru deţinătorii de paşapoarte ruseşti şi ucrainene care locuiesc în Transnistria.”
Europa Liberă: Si totusi, în toamnă, Legislativul de la Chisinau va reveni la proiectul de lege privind controlul migraţiunii pentru segmentul transnistrean al frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina. Asa ca o lege in acest sens ar putea fi adoptata.
Europa Liberă: Misiunea EUBAM ar putea fi de ajutor in rezolvarea acestei probleme?
Jennifer Brush: „Nu pot comenta asupra rolului EUBAM, va trebui să-i întrebaţi pe ei. Eu, însă, întotdeauna salut cooperarea cu EUBAM.”
Europa Liberă: Ucraina, tara care detine presedintia OSCE, s-a oferit să găzduiască o întrevedere a lui Iurie Leancă cu Evgheni Şevciuc. Prim-ministrul Iurie Leancă nu exclude posibilitatea unei asemenea întrevederi. Şeful Cabinetului de miniştri a declarat acest lucru într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă". S-ar cere o asemenea intrevedere?
Jennifer Brush: „Sigur că este important ca ei să se întâlnească şi aceasta este una dintre priorităţile mele, dar şi a preşedinţiei ucrainene să găsim un loc pentru întâlniri.
Există două viziuni diferite asupra circumstanţelor în care ei se pot întâlni. Una: ei nu s-au întâlnit niciodată, nu se cunosc deloc şi prima întâlnire ar trebui să fie una lipsită de presiunea nevoii de a ajunge la o soluţie sau de a cădea de acord asupra, să zicem, unor măsuri de sporire a încrederii.
A doua viziune: care este rostul întâlnirilor dacă nu se ajunge nicăieri? Cred că ambele perspective pot fi înţelese, eu voi face tot ce-mi stă în puteri pentru a facilita aceste întâlniri, dar trebuie să fiu de acord cu părerea că nu ar trebui să existe precondiţii pentru acestea.
Desigur că vor urma şi alte întâlniri, sunt o sumedenie
Europa Liberă: In acest format de negocieri 5+2 cand veti discuta la modul concret problemele politice? De exemplu sa abordati statutul politic al regiunii transnistrene. Deocamdata puneti accent pe aspectele social-economice.
Jennifer Brush: „Cred că am mai avut această discuţie şi răspunsul meu este acelaşi ca şi data trecută: tot ce discutăm este politic, este o negociere politică, nici un subiect discutat nu este lipsit de impact politic şi vizează direct statutul. Aşa că eu înţeleg, chiar dacă sunt de relativ puţin timp în temă, conflictul durează de 21 ani iar eu sunt aici de doar un an. Înţeleg că în ultimele două decenii încrederea s-a erodat şi deteriorat şi cred că există o marjă pentru acţiuni comune care ar restabili încrederea între cele două părţi şi care ar putea
Trebuie să demonstrăm ambelor părţi că un acord care ar instaura pacea este în interesul tuturor.
Trebuie să demonstrăm ambelor părţi că un acord care ar instaura pacea este în interesul tuturor. Aceasta ar necesita ceva timp, ar cere bunăvoinţa ambelor părţi şi ar solicita implicarea tuturor, inclusiv a presei, în educarea şi informarea populaţiei asupra a ceea ce eu numesc „dividendele păcii” pe care le-ar presupune o rezolvare a conflictului.”
Europa Liberă: Doamna Brush, cat de mult conteaza solutionarea problemei transnistrene pentru parcursul european al Moldovei?
Jennifer Brush: „Aceasta este o întrebare pe care ar trebui să o adresaţi Uniunii Europene. Eu nu mă pot referi la acest subiect, pot doar să spun că rezolvarea conflictelor este un scop intrinsec valorilor europene.”
Europa Liberă: Ce ne puteti spune despre nivelului de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol.
Jennifer Brush: „Este un semn bun că ei se reîntorc la masa negocierilor. Sincer să vă spun, ei ar trebui să se întâlnească mai des şi eu sunt dezamăgită că acest lucru nu se întâmplă mai des. Noi, OSCE, vom face tot ce ne stă în puteri pentru a stimula premizele pentru întâlniri mai frecvente. Sper ca de la această rundă de negocieri şi până la următoarea rundă în format 5+2 protocolul referitor la libera circulaţie să fie luat în discuţie şi examinat punct cu punct pentru a găsi soluţii pentru cele patru repere din document.”
Europa Liberă: Următoarea rundă de negocieri este planificată pentru 3 octombrie la Bruxelles, în Belgia. Ce probleme ar trebui sa se regaseasca pe agenda negocierilor din toamna?
Jennifer Brush: „Sper să avem progres pe protocolul referitor la libertatea circulaţiei, în cel referitor la cooperarea organelor de drept. Deja avem progrese semnificative pe protocolul referitor la educaţie, care va servi drept bază pentru funcţionarea şcolilor cu predare în grafie latină din Transnistria, precum şi în subiectul recunoaşterii diplomelor de studii universitare transnistrene. Sper să avem progrese în aceste subiecte.
Din păcate, nu am putut discuta subiectul mass-media, dar sper că vom putea continua discutarea posibilităţii accesului la posturile moldoveneşti pe teritoriul Transnistriei şi viceversa. Trebuie să avem această discuţie. De asemenea, la această întâlnire nu am discutat problema societăţii civile şi media, o iniţiativă venită din partea Irlandei. Din câte se pare, acesta este un subiect sensibil care cere mult timp şi de aceea vrem să-i asigurăm o dezbatere adecvată. Sperăm ca până la următoarea rundă să putem începe acest proces.
Mai este, desigur şi subiectul respectării drepturilor omului, iniţiat de preşedinţia irlandeză şi germană. Acum avem lista participanţilor furnizată de către ambele părţi, trebuie să avem termenii de referinţă pentru grupul de lucru în subiectul drepturilor omului, sperăm să avem acest grup funcţional până la următoarea rundă 5+2 de la Bruxelles.
Un subiect asupra căruia au convenit ambele părţi ţine de organizarea unui seminar organizat de Institutul Internaţional al Păcii. Un seminar care ar prezenta alte exemple de rezolvare a conflictelor. Eu sper ca acest seminar să pună în lumină această idee a dividendelor oferite de pace, pentru a demonstra oamenilor care sunt dividendele unei rezolvări a conflictului.”
Europa Liberă: Pana la finele acestui an, perioada cat Ucraina va mai detine presedintia la OSCE pot fi inregistrate rezultate concrete?
Jennifer Brush: „Sigur, există rezultate, ei au reuşit să asigure continuitate procesului chiar şi sub presiunea unor provocări foarte serioase. Să nu uităm că pe parcursul câtorva luni Moldova a avut doar un guvern interimar. Preşedinţia ucraineană a OSCE a pierdut ceva timp cât Moldova era concentrată pe restabilirea unui guvern funcţional. A fost o pierdere importantă de timp. Aş zice că s-a reuşit mult într-o perioadă scurtă. Acum suntem abia în iulie, mai e mult timp.
Dacă s-ar reuşi o întâlnire dintre prim-ministru şi domnul Şevciuc, aceasta ar fi o reuşită majoră. De asemenea, sperăm să fie redeschisă şi circulaţia pe pod, desigur.”
Europa Liberă: Ramaneti optimista ca acest conflict transnistrean poate fi rezolvat?
Jennifer Brush: „Aud mai multe puncte de vedere. De exemplu, aud ce zice publicul, lumea care ascultă emisiunile Dumneavoastră, că nu prea există interes pentru rezolvarea conflictului, că e un subiect aflat în coada priorităţilor unui cetăţean moldovean de rând. Presupun că şi pentru cetăţenii transnistreni rezolvarea conflictului nu reprezintă o prioritate majoră.
Aceasta este o mare provocare pentru mine, dar trebuie să vă întreb şi să-i întreb şi pe ascultători: ce alte opţiuni există? Eu doar aud că lumea este dezinteresată. Dar, este aceeaşi lume interesată să trăiască în această stagnare economică, în această stare de abandon politic, în această atmosferă apropiată de frică, atunci când nu ştii ce va face cealaltă parte. Nu cred că asta este o variantă optimă pentru o viaţă europeană şi sper ca ascultătorii Dumneavoastră să fie mai interesaţi de subiect şi să înţeleagă că soluţionarea conflictului este în interesul lor. În cazul în care conflictul rămâne nerezolvat, daţi-mi voie să vă întreb: ce urmează? Care este următorul pas?”
Europa Liberă: Daca Republica Moldova va parafa Acordul de Asociere cu UE, discutiile in formatul de negocieri 5+2, pe tema crizei transnistrene vor fi altele sau abordarea va ramane aseeasi?
Jennifer Brush: „Iarăşi, vă referiţi la negocierea
Vecinii Moldovei nu se vor schimba şi este în interesul Moldovei să aibă relaţii bune cu toţi vecinii, precum şi cu toţi actorii din regiune.
Eu pot doar să spun că oamenii din Moldova au votat la ultimele alegeri pentru o perspectivă europeană şi eu le doresc tot binele pe această cale. Dar vecinii Moldovei nu se vor schimba şi este în interesul Moldovei să aibă relaţii bune cu toţi vecinii, precum şi cu toţi actorii din regiune.”
Europa Liberă: Federalizarea Moldovei mai este o problema de actualitate?
Jennifer Brush: „Răspunsul meu la această întrebare este neschimbat: eu provin dintr-o federaţie, există o serie de federaţii dezvoltate în lume, eu trăiesc fericită în federaţie şi nu aş schimba-o niciodată. Cu toate acestea, eu înţeleg că datorită planului Kozak şi a istoriei acelui plan, acest cuvânt nu este acceptabil politic în rândul populaţiei sau liderilor politici din Moldova. Cred că e păcat că e aşa, pentru că federalismul nu este un cuvânt rău, nu este un sistem rău. Dar vor exista, inevitabil, exemple de dizolvare a competenţelor şi va exista o decentralizare a luării deciziilor.”
Europa Liberă: O sa revin la o intrebare pe care v-am adresat-o ceva mai devreme. De ce nu se insistă asupra identificării unui statut special pentru regiunea transnistreana?
Jennifer Brush: „Cine vreţi să vină cu acest proiect. Vreţi să se vină din afară, sau acesta ar trebui să vină
Cred că este rolul elitelor voastre, al societăţii civile să se gândească la situaţia politică şi să decidă care este calea cea mai bună de a ieşi din acest conflict...
Cred că este rolul elitelor voastre, al societăţii civile să se gândească la situaţia politică şi să decidă care este calea cea mai bună de a ieşi din acest conflict. Orice soluţie ar exista, ea ar trebui să vină din interior. Aceasta nu poate fi impusă din afară.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveti pentru populatia de pe cele doua maluri ale Nistrului?
Jennifer Brush: „Mesajul meu pentru populaţia de pe ambele maluri este să-şi manifeste interesul faţă de acest proces. Cred că este prea uşor să se spună: o, niciodată nu va fi rezolvat! Conflictul nu va fi niciodată rezolvat dacă populaţia de pe ambele maluri nu va fi interesată de rezolvare şi dacă nu vor cere elitelor politice să rezolve problema. E ceva ce nu poate veni din partea şefului misiunii OSCE, care să le spună că e important. Trebuie să vină din partea oamenilor.”
