Centrul Național Anticorupție a analizat astăzi împreună cu reprezentanții altor instituții și ai societății civile felul cum se aplică strategia anticorupție. La ce concluzii a ajuns, în relatarea Allei Ceapai.
Deşi şi-a început activitatea la sfârşitul anului trecut, Comisia Naţională pentru Integritate a reuşit să realizeze cele cinci sarcini anticorupţie prevăzute în Planul de acţiuni. „Practic am finalizat elaborarea cadrului normativ intern” a precizat preşedintele Comisiei, Anatolie Donciu.
Cele câteva carenţe menţionate de Donciu ar fi lipsa unor strategii şi definitivarea modelului de declaraţii de interese şi de averi pe care trebuie să le completeze demnitarii. La verificarea acestor declaraţii şi elucidarea unor cazuri de corupţie printre demnitari Anatolie Donciu s-a referit sumar. El a spus că din cele peste 90 de mii de declaraţi recepţionate vor fi verificate doar cele cu risc sporit de coruptibilitate:
„Am stabilit patru zone de risc avansat. În primul rând verificăm deputaţii, apoi judecătorii, procurorii, miniştri şi alţi demnitari care au funcţii de conducere în instituţiile publice centrale.”
„Eu m-am aşteptat ca domnul Donciu să fie mult mai deschis, nu că a fost autodefensiv, dar lui i se dă posibilitate ca să spună care sunt problemele ca să aibă susţinere şi din partea instituţiilor statale şi a societăţii civile. Să spună că dacă e vorba de declararea veniturilor şi proprietăţilor demnitarilor nimic nu se poate la moment de făcut.”
În faţa jurnaliştilor Donciu a recunoscut că există mai multe carenţe în legislaţie care împiedică identificarea discrepanţilor dintre veniturile şi proprietăţile demnitarilor, inclusiv ale judecătorilor despre care presa a scris că au case de milioane şi maşini de lux:
„Ne împiedică să verifică o diferenţă vădită pentru că legislaţia prevede doar verificarea datelor şi informaţiilor pe termenul declarării, adică pe un an de zile.”
Identificarea averilor obţinute ilicit ar fi posibilă, spune Donciu, dacă legea le-ar permite să verifice averile şi veniturile obţinute de un demnitar pe toată perioada deţinerii funcţiei. O altă problemă este că nu pot fi verificate veniturile obţinute din afacerile pe care demnitari le au în alte state. Iar cei care obţin în mod ilicit averile nu pot fi traşi la răspundere penală şi nu le pot fi confiscate averile. Deşi Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de lege în acest sens, deocamdată el nu a fot adoptat. Din nou Anatolie Donciu:
„Dacă Parlamentul va adopta această lege vom avea şi noi dosare penale pe numele demnitarilor, dar în lipsa unui cadru legal nu putem vorbi despre dosare penale.”
Chiar şi în lipsa unor dosare de rezonanţă şi a unor condamnări la nivel înalt pentru fapte de corupţie, instituţiile statului duc o lupta anticorupţie în termenii prevăzuţi de Strategia Naţională Anticorupţie. La această concluzie au ajuns astăzi experţii de la grupul de monitorizare a implementării acestei strategii. Lilia Carasciuc crede că acest raport al grupului de monitorizare este mai degrabă unul formal:
„De fapt asta e soarta tuturor strategiilor pentru că ne orientăm la indicatori numerici. Recent a fost lansat şi raportul privind calitatea implementării strategiei de reformă a sistemului judiciar şi un expert străin a menţionat că orientarea asta la indicatori cantitativi nu prea face faţă.”
Precizăm că lupta cu corupţia, în special cu cea la nivel înalt, adică printre demnitari, este unul din angajamentele pe care şi le-a asumat Republica Moldova în relaţia sa cu UE.
