Cu restanţe constituţionale spre noi alegeri

Publicistul și istoricul Gh. Cojocaru a discutat cu Vasile Botnaru despre bilanțul alianței pro-europene instalată la putere în urmă cu patru ani.

Gheorghe Cojocaru: „Unul din obiectivele majore ale fostei Alianțe pentru Integrare Europeană, asumat la începutul mandatului guvernului în frunte cu Vlad Filat, viza elaborarea și adoptarea unei noi Constituții, în locul Constituției actuale, votată în 1994 de o coaliție agrariano-socialistă, care avea ca prioritate integrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente. În intervalul care s-a scurs de atunci, Constituția agrariană și-a arătat limitele, fiind modificată în mai multe rânduri, nu întotdeauna, însă, într-o direcție bună. Merită numai să amintim aici „inovațiile” în materie de alegere a șefului statului, din 2001, care, în contextul politic din ultimii ani, a generat crize politice aproape insurmontabile.”

Europa Liberă: Şi, de fapt, a rămas o „bombă” încorporată în Constituţie care oricând poate produce aceleaşi efecte. Logic este să ne întrebăm dacă este actuală adoptarea unei noi Constituţii sau dacă are coaliţia proeuropeană suficient potenţial ca să obţină cel puţin modificarea Constituţiei dacă nu şi adoptarea unui text nou?

Gheorghe Cojocaru: „Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să aruncăm o privire asupra programului de guvernare al actualei coaliţii proeuropene. Pe agenda Guvern, condus de Iurie Leancă, este înscris un set de priorități care încep cu sfera integrării europene și cea a creşterii economice durabile şi incluzive, fiind urmate de reformarea sistemului judecătoresc şi a organelor de drept, combaterea sărăciei, eficientizarea administrației publice și reforma administraţiei locale, dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale, încheindu-se cu obiectivul reintegrării celor două maluri ale Republicii Moldova. Problema modificării Constituției în vigoare sau a unei noi Constituții nu a fost inclusă în programul de guvernare al actualului Executiv.”

Europa Liberă: Formal avem dreptul să constatăm o discontinuitate între programele de guvernare ale fostelor coaliții liberal-democrate și cea de astăzi. Există o explicaţie pentru aceasta?

Gheorghe Cojocaru: „Probabil, contextul politic în care este prinsă această coaliție proeuropeană nu mai oferă timpul necesar pentru elaborarea, promovarea și adoptarea unei noi Constituții, iar mulțimea de problemele sociale și economice care apasă asupra actualei guvernări, precum și incertitudinile pe termen mediu nu-i oferă nici răgazul necesar pentru a se concentra asupra acestei chestiuni, nemaivorbind de faptul că deținerea unei majorități simple parlamentare nu este nici pe departe suficientă pentru inițierea procedurii de amendare a textului Constituției.”

Europa Liberă: Prin urmare, Constituția actuală va rămâne în vigoare, existând riscul de a repeta în cadrul unui nou ciclu electoral tot ceea ce s-a întâmplat din 2009 încoace, în special, în cazul alegerii președintelui Republicii Moldova?

Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, există acest risc, în situația în care nu se va întruni numărul necesar de voturi, prevăzut în Constituție, pentru alegerea șefului statului, dar rămâne și faimosul articol 13, cu privire la limba de stat, care contrazice Declarația de independență a Republicii Moldova. Prin urmare, înseși partidele politice, cele liberale și democrate, care au guvernat în ultimii ani riscă să intre în acest nou ciclu electoral cu unele teme de acasă nefăcute.”