Avertizorul de integritate

În plină ofensivă împotriva corupţiei, deocamdată una mai curând declarată decât rezultativă, autorităţile îi îndeamnă pe cetăţeni să semnaleze abuzurile, mituirea şi risipa de bani publici. Puţinii care dau curs acestui îndemn, în speranța să contribuie la depistarea funcţionarilor care încalcă legea, foarte frecvent ajung să regrete că au semnalat încălcări ale legii, chiar dacă, sub aspect formal, sunt protejaţi de acte normative vizând asemenea situaţii. La modul practic însă statul nu pune în aplicare mecanismele de protecţie pentru cetățenii care au curajul să comunice fapte de corupţie.

Un exemplu notoriu este cazul medicului Nicolae Curcă, chirurg la Spitalul Municipal de Copii „Vasile Ignatenco”, unul dintre doctorii care a făcut public cazul despre „bormaşinele” şi ustensilele din construcţie cu care medicii sunt nevoiţi să opereze copilaşii nimeriţi în accidente. După ce a sesizat autorităţilor mai multe abuzuri de care s-ar face vinovată administraţia spitalului, asupra sa au început presiunile. Au urmat tot felul de sancţiuni pe care doctorul a fost nevoit să le conteste în instanţa de judecată, în toate cazurile obţinând câștig de cauză, însă situaţia la instituţia sa nu s-a îmbunătăţit. Cei mai mulţi dintre angajaţi se tem acum să mai deschidă gura, de frică să nu fie concediaţi, spune medicul Nicolae Curcă:

„Zece procese am câştigat, acum încă două sunt pe rol. A băgat frica în toţi, oamenii se tem să vorbească, că sunt concediaţi sau trimişi la pensie. Mulţi medici sunt pensionari şi ei se tem să deschidă gura ca să nu fie trimişi la pensie. Iată medicii care au scris petiţii la Procuratura Anticorupţie şi la Centrul Anticorupţie acum aşteaptă că o să le pună beţe în roate. Eu am scris despre nereguli şi la Ministerul Sănătăţii şi la Direcţia sănătăţii de la municipiu, am primit nişte răspunsuri, de râs. Nimic nu se schimbă”.

Întro situaţie similară s-a pomenit şi Alexandru Pănuş, şofer la o companie din Chişinău, care şi-a făcut deja o obişnuinţă din a filma cu camera de bord încălcările pe care le admit poliţiştii rutieri. După ce a plasat pe reţelele de socializare înregistrări video cu abuzuri ale oamenilor legii, Alexandru Pănuş spune că împotriva sa s-a pornit o adevărată vânătoare. I s-au administrat mai multe amenzi şi i s-a ridicat permisul de conducere, din care cauză omul acum nu poate să lucreze:

„Eu sunt sigur că toate acestea sunt din cauza că am sesizat despre poliţiştii care încalcă legea. În foarte puţine cazuri, pot să le număr pe degetele de la o mână, poliţiştii au fost sancţionaţi, foarte puţini din sutele de cazuri pe care le-am sesizat cu probe video.”

Radio Europa Liberă: Ce semnalaţi Dvs.? Ce fel de încălcări semnalaţi?

„Încălcări simple ale Regulamentului Circulației Rutiere, pe care orice om trebuie să le respecte. Şi poliţiştii nu sunt cu stea în frunte şi tot trebuie să-l respecte, dar le încalcă, crezând că lor li se permite. Eu o să continui, chiar dacă o să-mi facă probleme”.

Reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie recunosc că deşi din 2012 funcţionează instituţia avertizorului de integritate, - într-un limbaj mai simplu, o lege mai mult pentru funcţionarii care sesizează neregulile admise de angajaţii instituţiilor publice, - nu funcţionează. Şi asta pentru că instituţiile publice nu au elaborate, aşa cum cere legea, mecanisme de înregistrare a sesizărilor, dar şi de protecţie a avertizorilor de integritate. Din această cauză, oamenii nu prea au încredere în instituţiile statului, recunoaşte Valeriu Cupcea, inspector în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie:

„Nu este un mecanism intern, fiind Legea este din 2011, a intrat în vigoare din februarie 2012. Fiecare instituţie urma să creeze pe interior mecanisme, un regulament intern, în baza legii, prin care să protejeze, să încurajeze persoanele, să facă avertizările sau să informeze autorităţile despre careva ilegalităţi. Acest lucru nu s-a făcut, de vreme ce apar asemenea probleme, încălcări”.

Pentru a face legea privind avertizorul de integritate funcţională şi a asigura protecţie reală funcţionarilor care reclamă fapte de corupţie, CNA a propus Guvernului un proiect de hotărâre privind Regulamentul cadru privind avertizorii de integritate. Documentul ar urma să fie aprobat de Guvern până la finele lunii august şi va conţine mai multe măsuri pentru protecţia avertizorilor de integritate, a precizat Valeriu Cupcea.

De la începutul anului, la CNA au parvenit peste 460 de sesizări de la cetăţeni, dintre care doar 102 au reclamat fapte de corupţie. Pe toate cazurile s-au deschis anchete penale.

Experţii Organizaţiei Transparency Internaţional Moldova spun că instituţia avertizorului de integritate nu funcţionează, deocamdată, pentru că un funcţionar care reclamă abuzurile are de luptat nu numai cu piedicile legale şi instituţionale, ci şi cu mentalitatea societăţii. Deocamdată, suntem departe de aşa ţări precum Germania sau statele nordice, unde cetăţenii consideră drept o responsabilitate de a fi activi şi a sesiza orice neregulă despre care cunoaşte, spune Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova:

„Circa 60 de procente din businessmeni se ciocnesc cu cazuri de corupţie pe parcursul unui an şi, fiind întrebaţi, dacă v-aţi adresat organelor de drept, aţi utilizat alte posibilităţi, doar 10 procente au făcut astfel de încercări. Pe cei care nu s-au adresat cu o plângere, nu au informat instituţiile publice, i-am întrebat care ar fi cauza şi 46 din populaţie consideră că aceasta nu va da nimic, 24 de procente spun că aceasta ar crea probleme, ei se simt neprotejaţi, iar 24 procente spun că nu ştiu unde să se adreseze”.

Instituţia avertizorului de integritate este implementată de ceva timp în România, însă nu se poate spune că această practică este una de succes, deoarece riscurile pe care trebuie să şi le asume avertizorii de integritate sunt prea mari în raport cu protecţia asigurată la modul practic. În Republica Moldova, lucrurile nu au evoluat nici măcar până la cotele modeste înregistrate de vecini. Mai mulți analiști spun că statisticile sugerează cauzele - un număr foarte mic de angajaţi ai Ministerului de Interne au fost sancţionaţi în urma prezentării de înregistrări video făcute publice de cetăţenii de la care s-a pretins mită.