Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene.
Europa Liberă: Invitatul nostru de astăzi este Şeful Delegaţiei permanente a Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel. Domnia sa şi-a încheiat mandatul de 4 ani, iar pentru contribuţia sa la dezvoltarea şi consolidarea relaţiei dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, preşedintele Nicolae Timofti l-a decorat cu „Ordinul de Onoare”. Dirk Schuebel a oferit un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă şi colega mea Valentina Ursu l-a întrebat mai întâi cum apreciază domnia sa acest gest al autorităţilor moldovene?
Dirk Schuebel: „E o mare onoare pentru mine să fiu decorat cu o distincţie atât de înaltă din partea preşedintelui Republicii Moldova. Este o recunoaştere nu doar a muncii mele, dar a muncii depuse de întreaga Delegaţie a Uniunii Europene şi a colegilor mei, Ambasadorii ţărilor membre UE la Chişinău. Doar colaborând în echipă am reuşit să fim puternici şi să oferim susţinerea necesară Republicii Moldova în calea sa spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Care sunt asemănările şi care sunt diferenţele între moldoveni şi europeni?
Dirk Schuebel: „De fapt, şi cetăţenii R. Moldova sunt europeni, prin urmare pot vorbi doar despre diferenţele dintre cetăţenii acestei ţări şi altor ţări europene. În primul rând ar fi mentalitatea, însă acest lucru se datorează şi poziţionării geografice, un cetăţean dintr-o ţară nordică diferă de unul din sud. De asemenea, trecutul Dvs sovietic are şi el un impact asupra comportamentului cetăţenilor. Cred însă că apropiindu-vă de ţările Uniunii Europene, aceste diferenţe vor fi mai puţin vizibile pe viitor.”
Europa Liberă: Dle ambasador, aveţi regrete legate de perioada şederii în Republica Moldova în aceşti patru ani?
Dirk Schuebel: „Desigur, pot spune că mi-aş fi dorit să realizăm mai multe decât am realizat până acum, însă uneori e bine să fii mulţumit cu rezultatele obţinute, reieşind din situaţia de aici, reieşind din faptul că în aprilie 2009 Republica Moldova nu era atât de departe, poate, de un conflict mai mare. Dacă punem aceste condiţii în capul locului, cred că ţara s-a dezvoltat destul de bine. A rămas un stat pacifist, negocierile privind conflictul transnistrean s-au mişcat în direcţia potrivită, desigur nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit noi. Poate, acesta ar fi regretul meu: că nu am putut să înaintăm mai mult în schimbările sociale, politice şi economice. Acelaşi lucru pot spune şi despre reglementarea transnistreană. Oricum, avem şi aici anumite realizări.”
Europa Liberă: Cum credeţi, de ce Republica Moldova rămâne a fi cea mai săracă ţară din Europa?
Dirk Schuebel: „Nu sunt sută la sută sigur dacă Republica Moldova este chiar cea mai săracă ţară din Europa, acest lucru se reflectă doar în unele date statistice. Însă, iarăşi, văd că mulţi moldoveni au câte două slujbe, unii s-ar putea să nu fie angajaţi legal în câmpul muncii, alţii lucrează în afara ţării şi trimit bani acasă, deci ar trebui şi aceste momente luate în considerare. Evident însă Republica Moldova nu este o ţară prosperă. Cred că motivul ţine de trecutul sovietic al ţării, atunci când economia statului a fost distrusă şi, prin urmare, este foarte greu să porneşti lucrurile de la început, astfel încât să oferi produse de calitate şi să fii competitiv pe alte pieţe. Eu cred că suntem pe calea cea bună şi dacă vor continua reformele, iar oamenii vor avea puţină răbdare, în zece ani aici va fi mai bine decât acum.”
Europa Liberă: Poate fi considerată Moldova o punte între Vest şi Est?
Dirk Schuebel: „Absolut, e o legătură între Vest şi Est. Moldova a devenit un punct de atracție atât pentru vizitatorii din Federaţia Rusă şi alte ţări din Est. Recent, aţi fost vizitaţi de preşedintele Turkmenistanului. De asemenea, nu duceţi lipsă de vizitatori din Vest. Moldova e ca un pod de legătură între Vest şi Est. Cred că puteţi să profitaţi de această oportunitate şi să deveniţi „un element” de legătură.”
Europa Liberă: Şi dacă o avantajează acest element, că este o punte de legătură între Est şi Vest, integritatea teritorială poate fi o problemă cu soluţie găsită?
Dirk Schuebel: „Desigur, nu este bine că ţara nu este unită, că reglementarea conflictului transnistrean nu a evoluat cum ne-am fi dorit. Oricum, eu cred că Moldova a făcut tot posibilul pentru aceasta. Pot remarca faptul că s-a înaintat în dialogul şi relaţiile cu Uniunea Europeană. Poate, în viitorul apropiat, vom vedea şi încheierea unui Acord privind Regimul Liberalizat de Vize între Republica Moldova şi UE. Toate aceste realizări ar putea determina unii cetăţeni din stânga Nistrului să ceară paşaport moldovenesc, dacă ţara obţine un regim fără vize cu UE.”
Europa Liberă: Geopolitic, geostrategic, cine ar avea mai multe interese în această zonă: Moscova, Bruxelles-ul sau Washington-ul?
Dirk Schuebel: „Eu cred că toate ţările sunt interesate într-o cooperare mai apropiată cu Republica Moldova. Evident, Statele Unite fiind mai îndepărtate, cred că Moscova şi Bruxelles-ul ar fi mai interesate de această cooperare, reieşind din apropierea geografică. Oricum, cunoscându-i pe colegii mei american, în special pe dl Ambasador Moser, pot spune că sunt preocupaţi şi interesaţi de viitorul Republicii Moldova, iar vizita vicepreşedintelui american Joe Biden, a demonstrat acest lucru.”
Europa Liberă: În formatul de negocieri „5+2” SUA şi UE ar trebui să devină mediatori în soluţionarea conflictului transnistrean?
Dirk Schuebel: „Am spus-o de foarte multe ori că Statele Unite şi Uniunea Europeană ar trebui să fie mai mult decât observatori la negocieri. Suntem gata să ne asumăm un rol mai proeminent în acest dialog şi sper că mai devreme sau mai târziu toate părţile implicate în negocieri vor fi de acord că SUA şi UE au nevoie de o poziţie mai avansată. Oricum, putem spune că Uniunea Europeană joacă un rol important în aceste negocieri inclusiv prin suportul financiar pe care îl oferă Republicii Moldova şi, în special, pentru reglementarea conflictului.”
Europa Liberă: În Constituţie este consfinţit că Republica Moldova este o ţară neutră, iar într-o tara neutra nu trebuie să existe baze militare străine, de aceea problema privind prezenţa contingentului militar rus de menţinere a păcii ar trebui să fie rezolvată. Când, cum şi în ce condiţii?
Dirk Schuebel: „Eu cred că este evident că niciodată nu este bine să ai prezenţa armată străină pe teritoriul propriei ţări. Prin urmare, mai devreme sau mai târziu, această problemă urmează să fie rezolvată. Oricum, noi suntem gata să contribuim şi sperăm că în comun vom reuşi să ajungem la un consens care să vizeze şi prezenţa trupelor militare ruse.”
Europa Liberă: Dle Ambasador, Sunt voci care afirma că UE ţine cont în mod exagerat de poziţia Moscovei atunci când îşi formulează politicile în raport cu Republica Moldova. Dvs. ati avut rolul de „intermediar” sau „curier” între Bruxelles şi Moscova în probleme ce ţin de Republica Moldova?
Dirk Schuebel: „Nu, evident că nu. Am avut relaţii foarte bune cu colegii mei din Federaţia Rusă şi cu dl Muhametshin, care este o persoană foarte pozitivă. Însă nu este de competenţa Ambasadorilor să rezolve probleme politice mari, prin urmare cred că reprezentanţii sediilor noastre centrale reuşesc să soluţioneze anumite situaţii mai bine decât noi, cei de pe loc.”
Europa Liberă: De ce autorităţile de la Tiraspol nu au încredere în clasa politică de la Chişinău?
Dirk Schuebel: „Pe de o parte, cred că această situaţie poate fi înţeleasă. Pe parcursul ultimilor 22 de ani malul drept şi cel stâng nu s-au apropiat, ba din contra. Pe de altă parte, cred că atât administraţia de la Tiraspol, cât şi cetăţenii din regiunea transnistreană ar fi mai dispuşi să pună la punct negocierile dacă malul drept ar fi mai atractiv din punct de vedere economic. Cred că îmbunătăţind situaţia economică a ţării, inclusiv prin intermediul Acordului de Asociere pe care în scurt timp îl vom parafa şi apoi realiza, poate malul drept ar fi mai atractiv pentru partea transnistreană şi, în acest fel, va exista o dorinţă de a soluţiona conflictul mai repede.”
Europa Liberă: Dar de ce în soluţionarea conflictului transnistrean se vorbeşte mai multe despre importanţa rolului pe care îl are Federaţia Rusă şi nu Uniunea Europeană?
Dirk Schuebel: „De fapt, Federaţia Rusă a jucat un rol important de la început şi Uniunea Europeană, oficial, s-a alăturat negocierilor în 2005, când a fost creat formatul de negocieri „5+2”. Atunci SUA şi UE au fost acceptaţi ca şi observatori. De atunci pot spune că Uniunea Europeană a avut un rol crescând în soluţionarea conflictului şi în dependenţă din ce surse vă informaţi puteţi vedea că şi alte părţi au un rol important de jucat.”
Europa Liberă: V-am întrebat de atâtea ori, dar vă mai întreb o dată, ce şanse are Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană?
Dirk Schuebel: „Cred că exemplul Croaţiei, care la 1 iulie a aderat la UE, devenind al 28-lea stat membru, demonstrează că uşa nu este închisă. Evident că noii veniţi urmează să îndeplinească anumite condiţii şi, de asemenea, trebuie să existe voină politică, unanimă, din partea celorlalte ţări membre de a primi în Uniune şi alte state. Republica Moldova are şanse bune, însă cred că între timp ar trebui să dezvolte ţara, să îmbunătăţească economia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, să combată corupţia. Atunci când ţara va ajunge al un anumit nivel de democraţie, o cerere de aderare va fi perfect înţeleasă. Însă doar atunci.”
Europa Liberă: Şansele eurointegrării Republicii Moldova împreună cu Transnistria, adică o Moldovă unificată ar trebui să ajungă în UE?
Dirk Schuebel: „Nu aş vrea să speculez asupra acestei chestiuni. Evident că este mai bine să fie rezolvat conflictul transnistrean şi aderarea să aibă loc în comun, însă în acest sens nu există o precondiţie. După cum aţi văzut, am negociat Acordul de Asociere chiar dacă nu există o rezolvare a diferendului transnistrean.”
Europa Liberă: Şi pentru că este în interesul poporului moldovean ca orientarea europeană să fie păstrată, dar Moscova nu vede cu ochi buni aceasta europenizare a Moldovei. De ce Kremlinul s-ar împotrivi unei integrări euro-atlantice a Republicii Moldova?
Dirk Schuebel: „Este evident că Republica Moldova ca şi fostă ţară sovietică este văzută la Moscova ca un stat apropiat, prin urmare anumite interese nu sunt lipsite de logică. Depinde de cetăţenii moldoveni spre ce se vor îndrepta, spre Uniunea Europeană sau vor înclina spre proiectul Uniunii Euroasiatice. Oricum, eu nu am impresia că Moscova este împotriva parcursului european al Republicii Moldova, însă desigur relaţiile economice între ţări trebuie menţinute, aşa cum a fost şi în trecut.”
Europa Liberă: Să vorbim şi despre relaţia moldo-română, despre ceea ce ar apropia Republica Moldova de România sau despre ce le desparte...
Dirk Schuebel: „Eu cred că Moldova şi România sunt destul de apropiate datorită istoriei şi limbii comune. Nu îmi imaginez cum se pot depărta două ţări cetăţenii căreia vorbesc aceeaşi limbă. Neînţelegeri au existat întotdeauna, chiar şi în familii. Recent, am văzut că preşedintele Traian Băsescu a vizitat ţara Dvs, urmează să vină şi premierul Victor Ponta pentru a inaugura gazoductul Iaşi-Ungheni, un proiect un proiect energetic foarte important atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru România şi Uniunea Europeană. Prin urmare, cred că relaţiile între Moldova şi România sunt într-o formă foarte bună.”
Europa Liberă: Nu cunoşteaţi limba română când aţi venit în Republica Moldova, aţi discutat fie în engleză, fie în rusă. Denumirea limbii rămâne a fi un măr al discordiei în societatea moldavă. Cum poate fi depăşita şi această problemă?
Dirk Schuebel: „Subiectul limbii este, poate, cel mai controversat în ţara Dvs. Am învăţat limba română însă, recunosc, nu o vorbesc atât de bine cum mi-aş fi dorit. Sincer, prefer să nu mă dau cu părerea despre cum ar trebui să se numească limba pe care o vorbiţi, cred că este dreptul cetăţenilor Republicii Moldova să decidă acest lucru. De fapt, nu ştiu dacă denumirea limbii este cea mai importantă problemă acum, sunt chestiuni politice şi economice care aşteaptă să fie rezolvate. Poate, nu ar trebui să vă grăbiţi să rezolvaţi o chestiune care, în timp, s-ar putea rezolva de la sine.”
Europa Liberă: Dle Schuebel, subscrieţi şi Dvs ca şi alţi occidentali că imaginea Moldovei o fac vinurile gustoase şi fetele frumoase?
Dirk Schuebel: „Moldova desigur are foarte multe de arătat şi oferit şi nu mă refer doar la doamne frumoase şi vinul gustos. Însă pot să le confirm pe ambele. De fapt, eu obişnuiesc să spun că Republica Moldova are de toate, în afară de gaz şi petrol. Aceste „neajunsuri” reprezintă o asemănare cu alte ţări europene. De aceea, trebuie să colaborăm pentru a acoperi aceste neajunsuri. Oricum, aveţi locuri foarte frumoase, cu un sol foarte fertil, dacă nu chiar cel mai bun cernoziom în Europa. Aveţi oameni foarte muncitori, deci toate ingredientele necesare. A rămas să faceţi rost doar de reţeta necesară pentru ca amestecând cu grijă aceste ingrediente aţi putea obţine un rezultat, un produs pe măsură.”
Europa Liberă: Dle Schuebel, ce ne puteţi spune referitor la riscul iniţierii reformelor de către Guvernul Leancă?
Dirk Schuebel: „Nu cred că există un risc privind iniţierea reformelor, cred că mai degrabă există nevoia demarării reformelor şi continuării celor începute. Fără aceste reforme situaţia din Moldova nu se va îmbunătăţi. E nevoie de reforme serioase în special în sistemul judiciar şi altele. Multe instituţii nu sunt foarte bine organizate şi au nevoie de reformare, de exemplu Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei. Sunt multe instituţii care pot fi mai eficiente. Reformele au început însă se cere de continuarea lor într-un mod serios.”
Europa Liberă: De ce în lupta cu corupţia instituţiile statului rămân impotente?
Dirk Schuebel: „Lupta cu corupţia va fi de succes atunci când toate părţile implicate vor dori să combată acest flagel. Nu este de ajuns doar dorinţa unei singure părţi. Vă voi oferi un exemplu: dl Dorin Recean, Ministrul Afacerilor Interne, a identificat cu ajutorul subalternilor săi o serie de criminali care au ajuns la puşcărie. Mai târziu însă am auzit că o parte din ei au mers în instanţă, iar judecătorul a decis să-i elibereze. Însă, din câte înţeleg, au existat dovezi serioase că acei domni nu erau lipsiţi de vinovăţie. Deci, acest exemplu demonstrează cât de necesară este reforma din justiţie, or judecătorii trebuie să se supună legii şi nu favorurilor pe care, potenţial, le pot primi.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană a acordat atâţia bani şi mai acordă asistenţă pentru ca acest flagel să fie dezrădăcinat. Rezultatele întârzie... aveţi o explicaţie?
Dirk Schuebel: „Suportul nostru bugetar pentru reforma justiţiei abia urmează să fie oferit, prin urmare nu au fost oferiţi prea mulţi bani. Evident că în următorii trei ani vom fi cu ochii pe reformă, astfel încât să ştim ce se întâmplă cu fondurile pe care le oferim şi dacă vor fi vizibile în scurt timp rezultate concrete.”
Europa Liberă: Dle Ambasador, exodul moldovenilor are dezavantaje sau despre migraţie putem vorbi şi în termeni pozitivi?
Dirk Schuebel: „Cred că are şi anumite avantaje pentru că cei care au fost în afara ţării au învăţat să muncească diferit, au lucrat în Italia sau alte ţări europene, prin urmare au avut de învăţat multe, se întorc cu idei noi, poate au şi bani puşi de o parte. Vă voi oferi un scurt exemplu, săptămâna trecută am participat cu premierul Leancă la deschiderea unui incubator de afaceri în raionul Sângerei. Acolo am întâlnit un cuplu trecut de prima tinereţe, care au locuit peste 20 de ani în Portugalia. Prin intermediul programului „PARE 1+1” au decis să se reîntoarcă îb Republica Moldova şi să pună pe picioare o mini fabrică de producere şi comercializare a lumânărilor. Este doar un exemplu, însă mulţi alţi cetăţeni obţin în afara ţării cunoştinţe noi pe care, venind acasă, le pot realiza.”
Europa Liberă: Cum vede ambasadorul Dirk Schuebel democraţia în Republica Moldova?
Dirk Schuebel: „Eu cred că Moldova nu mai este ţara pe care pe care am găsit-o atunci când am venit aici pentru prima dată. Astăzi aici există mai multă democraţie decât în 2009. Putem spune că există libertatea cuvântului, fiecare poate spune şi scrie ce vrea, uneori chiar şi neadevăruri. Însă nu era aşa în 2009. Societatea este mai deschisă. Desigur, sunt multe de făcut. Democraţia presupune funcţionare a legii, democraţia nu se supune mitei care poate oferi dreptate doar uneia dintre părţi.”
Europa Liberă: Ce rol joacă Biserica în societatea moldavă?
Dirk Schuebel: „Biserica Ortodoxă evident că joacă un rol important într-o ţară conservativă din punct de vedere religios cum este Republica Moldova. Este un lucru bun, atâta timp cât Biserica nu se implică în politică. Eu cred că datoria Bisericii este să aibă un rol pozitiv şi benefic şi stabilizator în viaţa oamenilor.”
Europa Liberă: Dar politica şi Biserica sunt mână în mână?
Dirk Schuebel: „Biserica nu trebuie să se implice în politică. Această regulă a fost respectată de clerici, însă nu de toţi, din câte am observat în ultimii patru ani.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost foarte des şi la Comrat, în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuz-Yeri. Se integrează etnicii găgăuzi în societatea moldavă sau mai sunt probleme?
Dirk Schuebel: „Eu cred că Legea din 1994 oferă autonomie deplină regiunii. Găgăuzia are destule drepturi, iar bașcanul local reprezintă regiunea în Guvern şi la fiecare şedinţă a Executivului poate interveni. Eu cred că Găgăuz-Yeri are tot ce-i trebuie pentru a guverna autonom, rămânând în acelaşi timp parte a Republicii Moldova. Nu văd niciun motiv ca situaţia să se schimbe, mai ales că a funcţionat destul de bine în ultimii aproape 20 de ani.”
Europa Liberă: Ce viitor poate avea Republica Moldova în următorii zece ani?
Dirk Schuebel: „Cred că Moldova are toate şansele să devină o ţară prosperă. Aveţi toate ingredientele necesare, ţine de capacitatea politicienilor de a le utiliza din plin şi de a se gândi la interesul cetăţenilor, nu doar la cel al partidului sau personale. Există şanse şi cred că atunci când vom realiza prevederile Acordului de Asociere rezultatele concrete nu se vor lăsa aşteptate, mai ales dacă reformele se vor efectua în baza înţelegerilor pe care le avem.”
Europa Liberă: Ce veţi face în continuare. Cu ce vă veţi ocupa?
Dirk Schuebel: „Nu voi fi departe de Republica Moldova. Am fost numit în funcţia de Şef al Diviziunii responsabile de ţările Parteneriatului Estic în cadrul Serviciului de Relaţii Externe de la Bruxelles, sub egida Doamnei Catherine Ashton şi a Comisarului Stefan Fule. Voi fi responsabil de relaţiile bilaterale între cele şase ţări ale Parteneriatului Estic - Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia. Deci, voi observa foarte atent, de la Bruxelles, cum anume va continua procesul de reforme şi sper că ne vom reîntâlni în viitorul apropiat, pentru că sunt sigur că voi reveni la Chişinău.”
Europa Liberă: O să vă fie dor de această ţară?
Dirk Schuebel: „Desigur, îmi va fi trist să părăsesc această frumoasă ţară, cu oameni foarte prietenoşi şi ospitalieri care mi-au oferit o şedere călduroasă şi alături de care m-am simţit bine, atât eu cât şi familia mea. ”
Europa Liberă: Şi... mesajul Dvs pentru cei care ascultă Europa Liberă?
Dirk Schuebel: „Mesajul meu e: rămâneţi optimişti chiar dacă, din păcate, miracolele nu se întâmplă peste noapte. Dacă credeţi în ele şi munciţi din greu pentru ca acestea să devină realitate – aşa va fi. Sunt foarte sigur că în zece ani Republica Moldova va deveni o ţară mai prielnică şi va oferi un trai mai bun cetăţenilor decât acum.”
