Gheorghe Cojocaru: „Raporturile dintre Moscova şi Kiev traversează o fază complicată, marcată nu numai de neînţelegerile frecvente în sfera exporturilor de gaze ruseşti către Ucraina şi, prin reţeaua de conducte ucrainene, spre Europa, dar şi de o serie de alţi factori, cum ar fi relaţia rece şi tensionată, se pare, la vârf, precum şi sporirea bruscă a exigenţelor vamale faţă de produsele din Ucraina care intră pe piaţa rusă. Presa ucraineană vorbeşte despre desfăşurarea unor adevărate „războaie” vamale împotriva producătorilor din Ucraina care exportă către pieţele de desfacere din Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Dincolo de artificii şi antipatii, ce se află la baza acestor neînţelegeri sau „războaie” vamale, cum le califică presa?
Gheorghe Cojocaru: „Interesele mari politice şi geopolitice divergente ale celor două ţări vecine: pe de o parte, clasa politică ucraineană – care a optat pentru vectorul integrării europene, dorind să ducă Ucraina în mijlocul Uniunii Europene – pe de altă parte, conducerea de la Kremlin care tinde să seducă Ucraina cu promisiunile unei uniuni euroasiatice, ca o alternativă la proiectul european.
Fără Ucraina, marele proiect euroasiatic riscă să piardă din consistenţă şi atractivitate. Mai mult decât atât, în contextul politic actual din Rusia, opţiunea Kievului în favoarea integrării europene ar putea fi privită ca o ofensă în adresa raporturilor tradiţionale ruso-ucrainene.”
Europa Liberă: Mai multă lume tălmăceşte sau citeşte, cum zic englezii, această reacţie a Federaţiei Ruse în contextul summit-uluiu de la Vilnius din toamnă, la care Ucraina, dar şi alte state, între care şi Republica Moldova, după cum se aşteaptă, vor fi invitate să se asocieze poate, într-o formulă sau alta, cu Uniunea Europeană. Sunteţi de acord cu această versiune?
Gheorghe Cojocaru: „Reuniunea de la Vilnius ar putea decide acordarea acestui statut de state asociate Uniunii Europene Ucrainei şi altor ţări care aspiră la integrare europeană, fapt care va crea premisele pentru o aderare realmente, într-un interval de timp previzibil, la familia europeană. Conducerea de la Moscova realizează că, din această perspectivă, lucrurile pot deveni ireversibile şi apelează la instrumentarul economic pentru a încerca să oprească Kievul din drumul său spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Şi îi va reuşi oare Moscovei această tentativă a sa? Sau, vorbind pe şleau, va reuşi să pună beţe în roate Ucrainei?
Gheorghe Cojocaru: „Dacă se va continua pe linia acestor „războaie” vamale, se vor putea produce daune serioase raporturilor economice cu Ucraina. Însă nu cred că Kievul va ceda în faţa presiunilor sau că va renunţa la ideea apropierii de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Ce relevanţă au aceste ostilităţi din sfera relaţiilor Moscova-Kiev pentru conducerea de la Chişinău?
Gheorghe Cojocaru: „O relevanţă directă, cu atât mai mult că, spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova este mult mai vulnerabilă în raport cu Federaţia Rusă, mai ales, din punct de vedere energetic şi economic, ceea ce ar trebui să determine demult elaborarea unei strategii care să prevină apariţia unor eventuale dificultăţi din sfera relaţiilor cu Moscova.”
