Uniunea vamală între Rusia, Kazahstan si Belarus a fost creată în 19 decembrie 2009 la Alma-Ata, în Kazahstan cînd liderii celor trei ţări, Dmitri Medvedev, Aliaksandr Lukaşenko şi Nursultan Nazarbaev au semnat acordul de înfiinţare.
Prima faza de funcţionare a acordului a început în ianuarie 2010, cu introducerea unui tarif vamal uniform in toate cele trei ţări.
Cea mai înaltă autoritate a uniunii este Consiliul Interstatal, format din liderii ţărilor și guvernelor membrilor uniunii.
Funcţioneaza permanent şi o comisie a Uniunii vamale. Uniunea formeaza o zona de liber-schimb şi impune tarife externe comune ţărilor care nu fac parte din uniune.
Prima uniune vamala creata în Europa a fost cea din 1957 între Belgia, Franţa, Italia, Luxembourg, Olanda și Germania, şi a fost primul pas spre crearea Uniunii Europene.
Ce comercializeaza între ele cele trei ţări componente ale Uniunii Vamale Rusia Belarus Kazahstan ?
Belarus importa petrol, gaze naturale, metale și tehnologie din Rusia şi exportă în Rusia camioane, componente pentru maşini, cauciucuri, produse lactate, carne.
Kazahstanul vinde Rusiei minereuri, produse metalifere și chimice şi importă din Rusia alte materii prime, metale, tehnolgii şi maşini.
Ce cîştigă şi ce pierd ţările care formează uniunea vamală ?
Ţările membre îşi deschid pieţele de desfacere între ele şi impun o competiţie mai mare pentru producătorii autohtoni, creînd un fel de zid protector între pieţele de desfacere ale ţărilor membre.
Ţara cu taxe vamale mai mici decît cele din Rusia, precum Kazahstanul, a trebuit să le ridice la un nivel comun, ceea ce a dus la scumpirea unor marfuri de import care nu veneau nici din Rusia și nici din Belarus.
Pe de altă parte producătorii din ţările membre obţin avantaje pe noile pieţe din cadrul uniunii. Uniunea susţine şi faciliteaza investitiile între ţările membre, ceea ce implică și transportul de materii prime peste graniţe.
Ce înseamnă aceasta uniune pentru comerţul cu ţările care nu fac parte din ea ?
Cele trei ţări dau prioritate în comerţul lor ţărilor membre, forţînd ieşirea de pe pieţele lor a mărfurilor care sânt mai puţin competitive ș vin din ţări dinafara uniunii.
Din punct de vedere legal, suspendă şansele ţărilor membre de a face parte din alte „pieţe comune”, cum ar fi acordurile de liber-schimb din cadrul Uniunii Europene.
Intenţionează uniunea să se extidă?
Încă de la crearea ei, Rusia a pledat pentru ca mai multe foste republici sovietice să se alăture uniunii vamale.
Iniţial Kîrghîstanul şi Ukraina au spus că iau în considerare această opţiune, iar Rusia a făcut presiuni asupra Ucrainei, Armeniei și Moldovei în acest sens.
Rusia susţine că o integrare mai mare economică între ţările membre ar permite mişcarea liberă a forţei de muncă şi a capitalului între ţările uniunii şi pledează şi pentru introducerea unei monede unice în cadrul comunităţii.
Asupra acestor măsuri dezbaterile nu s-au încheiat.
