Strategia de transport și logistică a guvernului Leancă

Strategia de transport şi logistică a guvernului de la Chișinău este subiectul discuției dintre Vasile Botnaru și Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Guvernul, în frunte cu Iurie Leancă, a aprobat recent, în premieră pentru evoluţiile sociale şi economice din Republica Moldova, o strategie de transport şi logistică, care îşi propune o serie de obiective importante din sfera transportului rutier, feroviar, aviatic sau naval, precum şi din domeniile conexe, astfel încât către anul 2022 să se realizeze un salt calitativ al infrastructurii.”

Europa Liberă: De fapt, în premieră, guvernarea anunţă că e vorba nu de un subiect economic strictamente, ci de un subiect social-politic. Oricum operăm cu cifre: se prevede reabilitarea, în fiecare an, a câte 390 de km de şosea. Adică toată reţeaua de drumuri trebuie să fie reabilitată complect până spre 2022, aşa cum aţi spus. Cât de real este un asemenea angajament?

Gheorghe Cojocaru: „Dacă din 1991 încoace s-ar fi reabilitat câte 400 de km anual, astăzi guvernele de la Chişinău ar fi avut, cu siguranţă, alte obiective strategice decât cele legate de reabilitarea drumurilor. Din păcate, astăzi circa 70-80 la sută din şosele, dacă nu mai mult, sunt într-o stare deplorabilă, fie că este vorba de drumurile naţionale sau locale, fie de arterele din capitală. Proiectele sunt bune şi aceasta este o certitudine, strategiile trebuie să fie sustenabile, iar efortul financiar pe care urmează să-l facă autorităţile nu este mic, nu este puţin, dar nici pe departe suficient.”

Europa Liberă: Mai ales că oamenii nu mai sunt acei din 1991, anul la care aţi făcut trimitere dumneavoastră. Ei nu mai vor să aştepte încă 8-10 ani, până când vor avea drumuri bune. Dovadă este protestul de azi legat de faptul că un autobuz şcolar nu duce copiii până pe aproape de instituţia de învăţământ, ci îi lasă în marginea satului. Oamenii vor drumuri bune acum. Şi nimeni nu poate înţelege de ce, după atâţia ani, drumurile din Republica Moldova arată ca vai de ele.

Gheorghe Cojocaru: „Da, aşa este. Probabil, e mult mai uşor să faci declaraţii despre democraţie şi integrare europeană decât să faci drumuri bune. Dar declaraţiile se întorc, la un moment, împotriva celor care le emit, mai ales atunci când aceste declaraţii sună a gol, nemaivorbind de faptul că drumurile proaste dau o notă la fel de proastă guvernanţilor şi proiectează o imagine dezastruoasă asupra Republicii Moldova, în ansamblu, dincolo de faptul că, din punct de vedere psihologic, până şi oamenii simpli se simt umiliţi de o asemenea situaţie. Trebuie să constatăm totuşi că guvernele din ultimii ani au făcut eforturi apreciabile pentru modernizarea şi reabilitarea unor segmente de drumuri naţionale, demonstrând că se pot face şosele bune şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Strategia adoptată, veţi fi de acord, depinde de investiţii în domeniul transportului. Or, aşa cum scrie presa, aceste investiţii se strecoară printre degete, adică grosimea stratului de asfalt sau lăţimea drumului este o variabilă care umple buzunarele. Până la urmă, în ce măsură depinde şi de factorul politic ducerea la capăt a acestei sarcini?

Gheorghe Cojocaru: „Strategia de transport şi logistică, elaborată şi aprobată de actualul guvern, este un domeniu de interes economic şi social prioritar şi, bineînţeles, este în dependenţă directă de finanţările din resursele bugetare sau de investiţiile care vin din exterior. Factorul politic, fie că e orientat spre Vest sau spre Est, are şi el nevoie de reţele de drumuri, de transport modern, dar, bineînţeles, acesta oricând poate opera anumite intervenţii într-un sens sau altul, în funcţie de nişte priorităţi de moment.”