În Polonia trăiesc, potrivit unor estimări neoficiale, intre 300.000 şi 400.000 de etnici germani. Dintre aceştia, 148.000 posedă un paşaport german, deci au şi cetăţenia germană şi dreptul la vot. Abia după prăbuşirea comunismului, statisticile poloneze au consemnat şi existenţa acestei minorităţi naţionale.
În perioada comunismului, Polonia a negat prezenţa etnicicilor germani. Folosirea în public a limbii germane era, practic, interzisă. Tot aşa şi învăţămîntul în limba germană, publicarea unor ziare sau organizarea unor festivităţi tradiţionale. Politica oficială miza pe asimilarea cultural-lingvistică, promovînd, în acelaşi timp, o politică naţionalistă agresivă, nelipsită de acţiuni de intimidare şi, mai ales în perioada stalinismului, de prigoană. Explicaţia primară pentru această politică anti-minoritară, desigur, se găseşte în atrocităţile naziştilor comise în perioada ultimului război mondial, în ocuparea Poloniei şi în persecuţiile contra etnicilor polonezi.
Etnicii germani care trăiau pe teritoriul polonez ocupat au beneficiat automat şi de cetăţenia Germaniei. Aceasta niciodată nu le-a fost retrasă rămînînd valabilă şi în Republica Federală Germania. Cei care au reuşit să scape de expulzarea practicată după război ca răzbunare colectivă, aplicată sub forma unei epurări etnice, şi-au re-acualizat paşapoartele, avînd, practic, o dublă cetăţenie, polono-germană. Toate aceste persoane pot participa şi la alegeri.
Armonizarea treptată a legislaţiei cu reglementările europene, a permis minorităţii germane din Polonia să se organizeze, avînd astăzi şi un reprezentant în Sejm, în Parlamentul de la Varşovia, în persoana lui Ryszard Galla. (Galla face parte şi din conducerea Uniunii societăţilor socio-culturale germane din Polonia - Verband der deutschen sozial-kulturellen Gesellschaften in Polen, prezidat de Bernard Gaida.)
Dreptul la o existenţă autonomă a minorităţii germane este contestată doar de cîteva organizaţii radicale de dreapta şi de Jarosław Kaczyński, şeful Partidului Lege şi Dreptate (PiS). Din cînd în cînd, Kaczyński încearcă să reaprindă vechile resentimente, afirmînd că minoritatea germană ameninţă statul naţional unitar polonez. Cînd minoritatea germană a revendicat o autonomie culturală mai largă, Kaczyński a respins această cerere, calificînd-o drept neavenită, fiind formulată de către nişte cetăţeni de clasa a II-a.
Într-un interviu difuzat de postul naţional de radio din Germania, Ryszard Galla a respins aceste atacuri ale lui Kaczyński, afirmînd:
„Nu mă consider un cetăţean de clasa a II-a. Este evident că Jarosław Kaczyński încearcă să divizeze societatea.”
Cîţi etnici germani din Polonia vor participa la scrutinul din 22 septembrie nu se ştie. Cert este că nici un candidat nu a făcut campanie electorală între minoritarii care, în marea lor majoritate, trăiesc în regiunea Silezia.
