În Romania coaliţia între liberali si social-democrati pare ca se clatina din ce in ce mai mult si unii analisti politici de la Bucuresti vorbesc despre „un posibil divorţ”. Protestele fata de exploatarea de la Rosia Montana continua si ele: la acest sfirsit de saptamina numarul celor care au iesit in strada a fost intre 20 si 20 de mii de oameni. Relateaza de la Bucuresti, Sabina Fati:
„Voi avea grijă să fie pace în USL” a declarat astăzi premierul român Victor Ponta referindu-se la ultimele declarații războinice făcute de lideri ai celor două partide care formează Uniunea Social Liberală, aflată la guvernare în România. În ultima săptămână, odată cu accentuarea demonstrațiilor zilnice care au loc în centrul Bucureștiului împotriva exploatării aurului de la Roșia Montana prin metoda cianurilor, liderul liberalilor români, Crin Antonescu a început să se distanțeze tot mai mult de șeful socialiștilor și totodată premierul, Victor Ponta.
Potrivit protocolului alianței USL, socialiștii au primit fotoliul de premier în 2012, urmînd ca liberalii să-l primească pe cel de președinte, la alegerile prezidențiale de anul viitor. Aseară, pentru prima dată Victor Ponta i-a transmis lui Crin Antonescu mesajul că e posibil ca nu toți liderii socialiști să îl susțină în cursa prezidențială. Crin Antonescu i-a răspuns imediat că el nu e păpușa PSD, că nu acceptă să tacă în schimbul candidaturii și că oricum în cazul ruperii USL, premierul ar trebui să demisioneze.
Tensiunile din interiorul coaliției de guvernămînt de la București nu sînt noi, dar au fost ținute pînă acum în spatele ușilor închise. Ele au răbufnit acum pe fondul întăririi imaginii premierului Victor Ponta în detrimentul copreședintelui USL, Crin Antonescu: în vreme ce primul a crescut în sondaje, al doilea s-a prăbușit, iar explicația e simplă: Ponta este prezent permanent pe ecrane vorbind despre realizări mai mult sau mai puți reale, în vreme ce Antonescu nu prea mai are subiecte. Protestul împotriva exploatării de la Roșia Montana ar putea fi o salvare pentru el, fiindcă mulți dintre manifestanții din Piața Universității au votat cu USL, dar se regăsesc mai degrabă în tabăra liberală. În plus, la prezidențialele din 2009, Crin Antonescu a fost favoritul studenților, care apreciază la el nu doar figura ușor adolescentină, ci și retorica acidă.
„Parșivel”, așa l-a numit Crin Antonescu pe Victor Ponta, din cauza poziției contradictorii pe care premierul român o are față de legea privind Roșia Montana: a susținut-o în guvern, dar a declarat că nu va vota legea în Parlament.
Ce se va întîmpla, însă, dacă Marea Coaliție formată din PSD și PNL se va rupe? Nu există pericolul unei crize politice prelungite. Socialiștii români au cîștigat la alegerile din 2014 în jur de 34 la sută, dar au mai racolat parlamentari din opoziție, mai ales din rîndul populiștilor, așa că împreună cu aceștia, cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și cu sprijinul grupului minorităților ar putea guverna liniștiți. De partea cealaltă, Crin Antonescu și-a dat seama că liberalii cad în sondaje, rămînînd la guvernare, iar poziția lui de candidat perpetuu la prezidențiale e iluzorie, în condițiile în care baronii socialiști din teritoriu au spus aproape cu voce tare că nu vor face campanie pentru cineva din afara partidului. Oricum în acest moment în topul credibilității Victor Ponta are 48 de procente, iar Crin Antonescu a ajuns la 30 la sută (sondaj CSCI făcut în perioada 12-15 august 2013).
Calculul liberalilor români este simplu, dacă vor fi dați afară de la guvernare, PSD va trebui să-și asume integral nemulțumirile sociale tot mai mari plus destrămarea USL, un proiect votat anul trecut de peste 60 la sută dintre români. Așadar partidul care va rupe USL va suferi și cele mai multe pierderi, de aceea Victor Ponta a devenit din nou atât de conciliant. Relația din interiorul coaliției va merge, însă, din ce în ce mai rău, dar în paralele premierul Victor Ponta a început deja să umple spațiul public, să fie peste tot, blocându-și tot mai mult adversarii politici. E o tradiție a PSD să încerce să devină partid-stat și să încerce să controleze cât mai mult din piața mediatică.
