Prejudecățile față de romi par la fel de mari în Franța, ca și în România,
semn că Europa nu reușește să-și depășească întru-totul istoria. Dimpotrivă, liderii politici par să stimuleze stereotipurile negative ale romilor nu doar în Franța, România, Italia sau Spania, ci și în state mai sobre precum Elveția și chiar Germania.
Ce consecințe ar putea avea această stimulare a urii față de o etnie care are deja o imagine negativă, pe care o fac partidele tradiționale, cu gândul să atragă mai mult electorat? În România lucrurile sunt clare, 60 la sută dintre români, consideră că relațiile polulației majoritare cu romii sunt proaste, dar la fel sunt considerate și relațiile cu maghiarii, potrivit unui sondaj dat astăzi publicității (făcut de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul). Este vorba despre minoritățile folosite în campaniile electorale ca materie primă pentru a câștiga aderenți prin înspăimântarea acestora. În Franța, o cercetare publicată acum două zile scoate la iveală că nouă francezi din zece spun că romii se integreaza greu în societate, iar șapte francezi din zece îi dau dreptate ministrului de Interne Manuel Valls, care a spus că romii nu au vocația de a rămâne în Franța și ar trebui excortați la frontieră. Parisul consideră, de altfel, că România și Bulgaria nu sunt pregătite să fie primite în Spațiul Schengen, fiindcă nu-și pot controla frontierele, dar și din cauza romilor care ajung în Franța și care nu se adaptează și comit acte de violență.
O altă cercetare sociologică, făcută la sfârșitul anului trecut în România (14-18 decembrie 2012, Operations Research pentru Asociatia Pro Democratia) arata faptul că doar 64 la sută dintre români se declarau de acord ca persoanele de etnie romă să locuiască în România, iar aproape 40 la sută dintre cei intervievați se temeau că în viitor romii ar putea deveni o amenințare pentru români. Chiar istoricul Neagu Djuvara spune în diferite apariții publice că “românii vor fi minoritari” în România, pentru că deja 10 la sută din populație este de etnie romă, vin tot mai mulți imigranți dinspre est, iar natalitatea românilor este în scădere. Djuvara se folosește de datele furnizate de liderii romilor care vorbesc despre mai mult de 2 milioane de romi în România. La recensământul din 2011, însă doar în jur de 600 de mii de persoane s-au declarat aparținând acestei etnii, adică doar 3,3 la sută, restul s-au declarat români și fac parte probabil dintre cei care vor cu adevărat să se integreze.
Apoi nu sunt adevărate nici spusele că romii fac mulți copii pentru a-i trimite la cerșit: potrivit unei cercetări recente (Agenția Împreună, 2012), dacă în 1992 o femeie de etnie romă năștea în medie 2,3 copii, acum media este de 1,7. În plus 40 la sută dintre femeile rome și 50 la sută dintre bărbații romi lucrează legal în România.
Mai mulți lideri români au vorbit fie despre violența romilor, fie despre mutarea lor în deșert, fie despre înclinațiile lor ilegale, iar acum politicienii francezi au preluat la rândul lor discursul despre stereotipiile etnice, după ce înainte de alegerile din septembrie, mai mulți politicieni germani au criticat la rândul lor prezența romilor în Germania, iar ministrul de interne, Hans-Peter Friedrich a invocat „imigrația sărăciei” atunci când a declarat că se opune aderării României la Spațiul Schengen.
Statele bogate ale Uniunii Europene îi refuză pe romi, pentru că sunt prea săraci, pentru că poate n-au destule maniere, pentru că poate n-au învățat toate regulile civilizației Occidentale, în vreme ce țările lor de origine nu s-au mobilizat niciodată pentru a-i ajuta să se adapteze stilului majoritar, mai ales că cei mai mulți dintre romi au devenit deja sedentari. Liderii politici îi disprețuiesc în vreme ce majoritarii, fie ei români, francezi sau germani, ar prefera să nu stea în proximitatea lor.
Lumea a uitat de genocidul nazist împotriva romilor, insuficient cercetat și pe care profesorii de istorie nu-l predau elevilor, dar extrema dreaptă pare gată să recupereze propaganda de odinioară și chiar odioasele metode. Nu demult o organizație nazistă din România propunea recompense femeilor rome care acceptau sterilizarea. De ce, totuși, politicienii din formațiunile democratice preferă prejudecățile, soluțiilor, fără să-și amintească istoria, e o întrebare, care deocamdată rămâne fără răspuns.
