Starea jalnică a centrului istoric al Chișinăului, lăsat în decădere și amenințat de noi construcții care nu-l respectă, a revenit în atenția opiniei publice astăzi, când în capitală a avut loc o dezbatere despre posibile soluții. A fost de față și relatează Tamara Grejdeanu.
Monumentele de istorie şi cultură ale oraşului Chişinău se regăsesc în două liste, a clădirilor cu valoare naţională şi a celor cu valoare locală. Arhitecţii au ajuns la concluzia că pentru a asigura protecţia nucleului istoric al capitalei ar fi nevoie de actualizarea acestor liste şi o bună concordanţă între aceste registre, dar si de perfecţionarea cadrului legislativ.
Un grup de experţi au întocmit un plan urbanistic al zonei centrale a Chişinăului, în perimetrul căreia sunt concentrate majoritatea monumentelor. Inventarul a scos la iveală monumentele dispărute, dar şi pe cele renovate inadecvat, cauzându-se pierderea valorii de monument. Această stare de lucruri a devenit posibilă pentru că legea pentru protecţia monumentelor a fost aprobată în 1993 iar lista monumentelor protejate a fost propusă abia în 2010.
Arhitectul, Mihail Kareţki spune că din moment ce nu sunt reglementări stricte privind protecţia şi folosinţa monumentelor acestea rămân a fi expuse riscului : „Se prevăd necesităţile de a valorifica, de a amplasa fiecare obiectiv la nivelul lui, regulile de utilizare şi responsabilitatea proprietarului monumentului, precum şi a administratorului, municipalităţii sau cui aparţine monumentul acela. Pentru că nu sunt aprobate regulile, de atâta şi se întâmplă că şi se demolează şi se ruinează şi se reconstruieşte şi câteodată nici intervenţiile care se fac nu sunt argumentate, din punct de vedere ştiinţific, istoric şi alte tipuri de clasificări care ar trebui introduse în regulament.”
În ultimii ani tot mai mulţi exponenţi ai societăţii civile dar şi rapoartele Agenţiei de Inspectare şi restaurare a monumentelor semnalează demolarea frecventă a monumentelor istorice. Datele arată că din anul 1995 până în prezent au fost demolate 75 de clădiri cu valoare din centrul istoric al Chişinăului, ultima fiind cea de pe strada Sciusev, în cazul căreia procurorii au confirmat ilegalitatea admisă de funcţionarii primăriei.
Arhitectul Vladimir Modîrca, cel care a întocmit o listă suplimentară cu monumente din Chişinău este de părere că municipalitatea ar trebui să conlucreze cu Ministerul culturii pentru a găsi soluţii de conservare şi renovare a centrului istoric al capitalei: „Ce avem actualmente, nu avem lista monumentelor municipale aprobate, nu avem schema transporturilor municipale aprobate, nu avem o listă normală a monumentelor din registrul de stat, în schimb avem un orgoliu naţional care se numeşte zona istorică a oraşului Chişinău.”
Experţii au mai spus că ar fi nevoie de o altă delimitare a zonei protejate, întrucât unele clădiri fără importanţă au rămas incluse iar alte nu se regăsesc în liste.
La discuţii au participat atât specialişti din cadrul primărie, experţi străini dar şi tineri specialişti. Unul dintre ei Alexandrin Buraga este de părere că valorificare obiectelor de interes cultural ar trebui să se facă prin conservare şi nu reconstrucţie: „Centrul istoric al Chişinăului ar trebui supus unor intervenţii mici, dar de calitate, care ar coagula patrimoniul funcţional, cultural, social. Eu cred că în primul rând trebuie să răspundem al necesitatea locuitorilor şi după asta să contribuim la generarea unor spaţii de atracţie culturală şi turistică, în cazul Chişinăului. Şi este vorba, mai mult de reinterpretarea şi restructurarea spaţiului public.”
Patrimoniul cultural din centrul capitalei ar include peste 900 de clădiri. În anul 2011 Primăria a decis ca toate monumentele să fie marcate cu plăci informative pentru a stopa demolarea lor. Ceea ce nu-i jenează pe unii proprietari ai imobilelor, care procedează la reconstrucţii neautorizate ce cauzează daune greu de recuperat.
