Autonomia Găgăuză: „uneltiri şi impulsuri date din afară, în special de radicalii din Rusia”

Este sau nu legală şi legitimă decizia autorităților locale de la Comrat de a interzice sintagmele „limba româna” si „literatura româna”, „istoria românilor” în școli și alte instituții din regiune? Până se clarifică situația, de către reprezentanţii guvernamentali cărora premierul Iurie Leancă le-a cerut verificări în acest sens, o discuţie astăzi la acest subiect cu expertul constituţionalist, Nicolae Osmochescu.

Europa Liberă: Aşadar, s-ar putea ca în curând manualele de „limba şi literatura româna”, precum şi cele de „istorie româna” să fie reîntitulate în Autonomia Găgăuză în urma unei decizii a forumului local legislativ de la Comrat în „limba şi literatura moldovenească” şi „istoria moldovenilor”. La fel, exista o intenţie, de această dată a başcanului autonomiei, de a organiza un referendum în regiune despre cursul de integrare europeană al Republicii Moldova. In privinţa referendumului, lucrurile parca sunt clare din punctul de vedere al Constituţiei - politica externa este o prerogativa exclusivă a autorităţilor centrale. Cum e cu cealaltă decizie?

Nicolae Osmochescu: „Cealaltă decizie într-adevăr poate fi realizată dacă numai prin eliminarea denumirii „limba şi literatura română” din titlul manualelor, din orarele din şcoli, încă de undeva… Dar din punctul de vedere al dreptului în general şi al dreptului constituţional special cum să fie denumit un manual sau altul este o competenţă a Ministerului Educaţiei, care prezintă toate argumentele sale guvernului şi guvernul le aprobă. Deci, şi în acest caz este o intervenţie directă în competenţele şi atribuţiile organelor executive centrale. Ministerul Educaţiei şi numai ministerul este organul central de specialitate care poate lua decizii în acest sens, şi nicidecum başcanul sau Adunarea Populară a Gagauz-Yeri. ”

Europa Liberă: Deputatul de la Comrat Ivan Burgudji, cel care a iniţiat acest proiect spune: „Suntem în drept să ne votăm singuri legile în domeniul educaţiei şi să ne aprobăm programa.” La ce se referea deputatul şi câtă dreptate are, din punctul dvs. de vedere?

Nicolae Osmochescu: „Sunt în drept să-şi stabilească programele în limita şi în cadrul celor stabilite de organul central de specialitate, de Ministerul Educaţiei în cazul dat. Nu să depăşească, nu să iasă să stabilească programele pe care le doresc ei. Numai Ministerul stabileşte un program de studii, de la toate nivelurile, de la nivelurile primare până la ciclul I, ciclul II, universitatea, masteratul, care sunt în corespundere cu cerinţele internaţionale şi pot fi recunoscute peste hotare.”

Europa Liberă: Dvs. acum vă referiţi la prevederile Constituţiei, sau ale altor legi?

Nicolae Osmochescu: „Nu. La Legea învăţământului, la Codul învăţământului. Nu numai la Constituţie. Constituţia stabileşte numai principiile generale. Atât. În cazul de faţă, dacă despre referendum putem spune cu certitudine că ei pot să-l organizeze, dar va fi o intervenţie în politicile externe, care sunt o competenţă exclusivă a organelor centrale, a preşedintelui, guvernului, Parlamentului şi Ministerului de Externe, aici ne referim la legile speciale care reglementează domeniile respective. În cazul de faţă învăţământul. ”

Europa Liberă: Autorităţile centrale ce remedii au la îndemână ca să oprească o decizie luată de un forum local, cu aparentă încălcare a Constituţiei?

Nicolae Osmochescu: „Au multe mecanisme, dar nu le utilizează, nu le folosesc din păcate. Dacă ne aducem aminte când în vară au primit mulţi elevi, liceeni, note negative la bac la limba română şi atunci tot în Găgăuz-Yeri, şi tot domnii Formuzal şi Burgundji spuneau că noi nu o să mai susţinem examene la limba română, nouă nu ne trebuie limba română. Şi atunci Ministerul i-a pus la punct şi a spus că atunci diplomele dvs. de bac nu vor fi recunoscute peste hotare, nici în aceeaşi Turcie, şi ei atunci s-au calmat. Acum au găsit altă modalitate – să scoată din titluri denumirea de „limba şi literatura română”, care, repet încă o dată, ţine absolut de competenţa Ministerului Educaţiei, care este organ central de specialitate în materie.”

Europa Liberă: Ministrul educaţiei, Maia Sandu, a şi spus că dacă vor rămâne neînduplecaţi aleşii locali de la Comrat, atunci Chişinăul nu le va elibera diplome de studii elevilor. Credeţi că se va ajunge la asta?

Nicolae Osmochescu: „Trebuie să se ajungă, pentru că ei altfel nu înţeleg. Înţeleg doar când văd un pericol real ca într-adevăr să nu obţină aceste documente. Trebuie de folosit toate pârghiile pe care le oferă dreptul şi competenţele respective ale organului central.”

Europa Liberă: De ce, din punctul dvs. de vedere, apar acum aceste lucruri, de ce ar avea nevoie Autonomia acum de aceste dispute?

Nicolae Osmochescu: „Este evident pentru toată lumea că astea sunt uneltirile şi impulsurile care sunt date din-afară, şi în special de radicalii din Rusia. Eu nu spun de oficialităţile ruse, dar de radicalii din Rusia, de tipul lui Rogozin şi alţii, care încurajează Transnistria, iar acum au început să încurajeze în mod direct Găgăuz-Yeri. Să ameninţe şi să şantajeze oficialităţile Republicii Moldova pe toate căile, ca numai să nu fie parafat la Vilnius Acordul de asociere cu UE.

Şi chiar întrebările pe care vor să le scoată la referendum sunt absolut din trei domenii diferite. Neutralitatea nu are nimic comun cu UE. Iată cu Uniunea Euroasiatică are comun, pentru că CSI are aşa-numita Organizaţie a Tratatului de securitate colectivă, iar nouă statutul de neutralitate nu ne permite să facem parte din aşa structuri. Dar, mă rog, asta este.”

Europa Liberă: Acum ar trebui să urmeze nişte decizii ale autorităţilor centrale, sau aceste lucruri trebuie tratate fără mare atenţie, aşa cum sugera într-un comentariu un lider democrat şi trebuia să se pronunţe, pentru că Adunarea Populară este dominată acum de democraţi?

Nicolae Osmochescu: „Eu cred că e bine uneori să fie lăsate aşa intenţii fără nici reacţii dure din partea autorităţilor centrale. Dar o reacţie normală, moderată trebuie să existe. Pentru că toleranţa aceasta pe care noi o manifestăm faţă de diferite încercări, introduc în mase populare ideea că poate au dreptate cei care vin cu iniţiative de acest gen. Ştiţi, asta duce la lucruri foarte negative.

Trebuie în primul rând de folosit ceea ce nu se foloseşte la noi deloc: lucrul explicativ. Nimeni nu iese şi nu vorbeşte foarte serios, la aceeaşi televiziune din Găgăuz-Yeri ce înseamnă o aşa hotărâre, unde se bate cap în cap şi care sunt consecinţele politice şi juridice ale unei aşa hotărâri. Lumea nu înţelege jocurile acestea murdare pe care la fac aşa-numiţii politicieni.”

Europa Liberă: Putem admite totuşi că autorităţile de la Comrat vor proceda la implementarea acestor decizii, şi legate de referendum, şi legate de denumirea limbii, sau se va opri la nivel de declaraţii?

Nicolae Osmochescu: „E greu de spus. Dacă în privinţa referendumului, e posibil de schimbat situaţia, aici ar putea să meargă mai departe, să agite lumea, numai cu scopul să înrăutăţească relaţiile între Republica Moldova şi UE. Numai aşa.”

Europa Liberă: Exista la Comrat anumite opţiuni si pentru organe de drept proprii - SIS, tribunal, etc. Cit de conforme Constituţiei sunt aceste intenţii?

Nicolae Osmochescu: „Nu. Aceste instituţii sunt teritoriale şi se ocupă de problemele din teritoriul Găgăuz-Yeri, dar orice numire şi destituire este în conformitate cu decizia organelor centrale.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Comrat ar vrea ca acestea să se subordoneze lor?

Nicolae Osmochescu: „Da, desigur că vor. Ar vrea şi o Curte Constituţională. Nu, asta nu este real. Este o unitate teritorială autonomă şi nimic mai mult. Ei nu pot să aibă propriile sale structuri care nu ar fi subordonate organelor centrale ale Republicii Moldova. Dacă se merge pe altă cale, atunci noi trebuie să recunoaştem că pierdem capacitatea de a exercita supremaţia puterii de stat în teritoriu.

Or, ce înseamnă suveranitate? Suveranitate însemnă supremaţia puterii de stat şi a jurisdicţiei constituţionale pe întreg teritoriul care aparţine statului. Noi pe o bună parte, cum este Transnistria, nu deţinem această superioritate, nu controlăm constituţional. Mai dorim să mai avem o problemă? Eu cred că nu şi a asta trebuie să se meargă pe aplicării dure, dar corecte a legii.”