Musulmanii din lumea întreagă, inclusiv cei din R. Moldova, încheie astăzi una din cele mai mari sărbători ale anului, numită în lumea arabă Eid al-Adha, iar în alte regiuni Kurban Bairam. Este una din primele ediții petrecute în deplină legalitate de musulmanii moldoveni, după ce au încercat fără succes, ani de-a rândul, să fie recunoscuți printre culte, în ciuda opoziției politicienilor și a campaniilor de ură puse la cale de unii clerici creștin-ortodocși. Recent, câțiva membri ai comunității musulmane din Moldova au plecat în cea mai importantă călătorie pentru orice musulman, pelerinajul la Mecca.
Cei trei musulmani moldoveni care au plecat în pelerinaj, au fost susţinuţi de comunitatea musulmană care primeşte donaţii băneşti de la organizaţiile islamice din afara ţării. Chiar dacă o asemenea călătorie ar trebui să o facă fiecare credincios, măcar o dată în viaţă, tradiţia pelerinajului este una destul de costisitoare şi mulţi nu-şi permit să plece.
Eduard Cărăuş spune că s-a convertit la Islam şi a intrat în comunitatea musulmană pe când avea 18 ani. El spune că după atacurile anti-islamiste ale preoţilor creştini din 2011, situaţia musulmanilor s-a îmbunătăţit. Au apărut curioşi dornici să afle mai mult despre această religie iar adepţii Islamului pot organiza nestingherit rugăciunile colective:
„La noi, comparativ cu ţările din fosta Uniune Sovietică, este mai bine, pentru că nu sunt înregistrate atâtea abuzuri din partea statului sau din partea populaţiei. Populaţia, la noi în Moldova, este mai tolerantă decât în alte părţi, de exemplu, Rusia sau Belarus. Oamenii nu privesc musulmanii cu atâta scepticism şi intră în contact cu musulmanii mult mai uşor. Se creează impresia că suntem pe o cale bună de dialog.”
Membrul Ligii Islamice mai spune că organizaţia pe care o reprezintă cooperează cu alte organizaţii neguvernamentale de susţinere a minorităţilor etnice sau religioase cu scopul de a promova toleranţa şi nediscriminarea. De la autorităţi, Liga ar avea nevoie doar de susţinere juridică. Membrii comunităţii îşi doresc un teren pe care să se afle un cimitir al lor şi poate un centru pentru copii, unde aceştia să poată discuta despre cultura musulmană. Eduard Cărăuş spune că deocamdată familiile mizează pe îngăduinţa cadrelor didactice:
„Despre copii, la şcoală, nu aş zice că sunt anumite cazuri neplăcute, dar, oricum, este diferenţă, de alimentaţie, chiar organizarea sărbătorilor. De exemplu la creştini se organizează anumite sărbători şi în instituţiile şcolare, în schimb la musulmani sunt două sărbători. Este sărbătoarea la sfârşitul postului Ramadan şi sărbătoarea sacrificiului.”
Irina, membră a comunităţii musulmanilor, pe care am întâlnit-o în curtea Casei de rugăciuni spune că deşi majoritatea oamenilor manifestă mai mult interes decât antipatie faţă de cultura islamică, sunt dintre cei care nu ezită să-i judece:
„Eu de multe ori mergeam în vizită la mama în Bălţi şi foarte mult negativ văd de la oameni. Ei nu ştiu nimic despre religia noastră, dar ei spun ceea ce se spune în biserica lor. Importantă pentru oameni trebuie să fie credinţa, toleranţa şi că trebuie să iubim pe fiecare, asta trebuie să se înveţe.
Datele celui mai recent recensământ arată că în Republica Moldova ar fi în jur de 1800 de musulmani, pe când Liga Islamică spune că numărul lor, a celor veniţi împreună cu băştinaşii este de aproximativ 15 mii de persoane. Membrii comunităţii spun că pentru ei, integrarea în comunitatea majoritară nu este o problemă şi că, mai ales după venirea la putere a autorităţilor pro-europene, propaganda anti-islamică a dispărut.
