România nu este deschizătoare de drumuri în încercarea de a-i convinge pe liderii de la Washington și din Ottawa să renunțe la actualul sistem de vize. Când șeful diplomației de la București a anunțat că Parlamentul României nu va vota Acordul Uniunea Europeană-Canada, până când cetățenii români nu vor putea intra în această țară fără vize, ministrul Tituts Corlățean urmează de fapt precedentul deschis de Cehia. După ce liderii de la Praga au decis să blocheze Acordul de Liber Schimb încheiat între Canada și Uniunea Europeană, premierul canadian a anunțat anularea regimului obligativității vizelor de călătorie impuse cetățenilor cehi.
Negocierile dintre Bruxelles și Ottawa au început acum patru ani și au fost încheiate săptămâna trecută (18 octombrie), iar ca urmare a Acordului volumul schimburilor comerciale dintre cele două părți ar urma să se majoreze cu 20%. Impactul asupra Produsului Intern Brut al Uniunii Europene ar urma să fie de 12 miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor Comisiei Europene, numai că pentru a intra în vigoare, acest Acord ar trebui ratificat de toate statele membre. Blocajul preconizat de oficialii de la București, ar putea deci arunca în aer tratativele complicate duse de experții europeni și canadieni din 2009 încoace.
Nu e sigur că România a epuizat toate instrumentele diplomatice, înainte de a recurge la această soluție, dar e clar că Bucureștiul se grăbește să sară pe trambulina construită deja de Cehia. Guvernul de la Ottawa este pus în încurcătură, fiindcă după ce a cedat amenințării Cehiei, ar putea fi nevoit să relaxeze vizele nu doar pentru români, ci și pentru bulgari. Exercițiul diplomatic al României este puțin întârziat și s-ar putea pune întrebarea de ce cele trei state europene pentru care Canada impune vize nu s-au aliat înainte de finalizarea Acordului. Totuși eurodeputatul democrat-liberal, Sebastian Bodu a cerut Parlamentului European și în special reprezentanților bulagri și români o coalizare care să ducă la respingerea Acordul de Liber Schimb cu Canada pe motiv că nu este normal să se accepte o liberă circulație a bunurilor și capitalurilor fără o liberă circulație a persoanelor.
Pe de altă parte, ideea ministrului român de Externe de a amenința ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană și Canada se bazează pe așa numitul Mecanism de reciprocitate adoptat de Parlamentul European la jumătatea lunii septembrie și care vizează reintroducerea temporară a vizelor pentru terțe părți. Prin acest Mecanism, Bruxelles-ul ar putea impune vize, pentru o perioadă de maximum un an, cetățenilor din Statele Unite și Canada care vor să călătorească în statele comunitare. Mecanismul poate fi activat numai la cererea unui stat al Uniunii Europene, ai cărui cetățeni au nevoie de vize pentru a intra ca turiști în Statele Unite sau Canada. Washingtonul solicită încă vize din partea românilor, polonezilor, bulgarilor și ciprioților.
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este încă în stadiu incipient pe masa negocierilor și devine din ce în ce mai complicat, nu atât din cauza datelor de plecare care arată că economia celor două părți înseamnă 50% din Produsul Intern Brut global, ci mai cu seamă a scandalurilor ulterioare legate de acuzațiile de spionaj.
România încearcă oricum de ani de zile să-i convingă pe congresmenii americani să ridice vizele pentru cetățenii români, dar argumentele premierului Victor Ponta, care tocmai s-a întors de la Washington nu au fost la obiect. Șeful guvernului de la București a declarat în capitala americană că este „o nedreptate” menținerea vizelor pentru un partener strategic ca România, dar nu a spus nimic despre rata de respingere vizelor care a scăzut anul trecut cu 5 procente, ajungând la 17%, oricum mult prea mare față de limita de 3 procente cerută de Statele Unite pentru ca România să poată fi inclusă în așa numitul program Visa Waiver, care permite călătoriile turistice sau de afaceri dincolo de ocean fără vize.
