Comisia Europeană vrea să înființeze începând cu 2015 funcția de „procuror european” cu putere de investigare și trimitere în judecată a celor care se fac vinovați de fraudarea banilor europeni. Inițial, România și-a dat acordul de principiu, cerând totuși „discuții suplimentare la nivel tehnic”. Ulterior însă Camera Deputaților a dat un aviz negativ propunerii, printr-o modalitate cel puțin discutabilă. Astfel, Comisia de Apărare a dat un aviz pozitiv creării Parchetului European, cu mențiunea că va fi respectat principiul subsidiarității, Ministerul Justiției le-a transmis deputaților români un punct de vedere din care rezultă că există câteva „aspecte problematice”, dar că „procurorul european” poate fi înființat, în vreme ce Guvernul a cerut doar o analiză a felului în care ar urma să funcționeze Parchetul European. În schimb, Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților s-a opus. Această Comisie este condusă de liberalul Relu Fenechiu, condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată, iar aversiunea lui pentru criteriile anticorupție adoptate de România la presiunea Bruxelles-ului sunt cunoscute. Nu este încă destul de clar de ce socialistul Valeriu Zgonea, șeful Camerei Deputaților și-a pus la rândul lui semnătura pe acest refuz, răsturnând, în acest fel, decizia anunțată de România. Necesitatea unui parchet suprastatal este sugerată de unele analize recente care arată că 500 de milioane de euro din bugetul Uniunii Europene se pierd anual din cauza fraudelor (dintr-un buget total de 130 de miliarde de euro).
Eurodeputata Monica Macovei, artizana legilor anticorupție din România s-a întrebat astăzi de ce s-au împotrivit parlamentarii români înființării Parchetului European, instituție stabilită prin Tratatul de la Lisabona, suspectându-l pe premierul Victor Ponta că le-ar fi dat indicații colegilor săi. Nu este însă sigur dacă este vorba despre o reticență a României sau este doar un reflex al unui inculpat aflat într-o funcție influentă în Parlament. Pe de altă parte, teama de intervenția unui Parchet European ar putea fi justificată, câtă vreme vicepremierul Liviu Dragnea, mâna dreaptă a șefului Guvernului de la București este el însuși inculpat într-un dosar în care este acuzat că a coordonat fraudarea referendumului de suspendare a președintelui Traian Băsescu.
În România s-au făcut în acest an numiri la Parchetul General și la Direcția Națională Anticorupție în urma unor negocieri politice, iar interferența în justiție pare să revină după o perioadă de aproape zece ani de independență a procurorilor. Încercările de imixtiune în Justiție nu au încetat să existe și mulți politicieni români consideră că existența unei instanțe pe care se presupune că nu vor avea cum să o manipuleze este periculoasă, de aceea Parchetul European nu este dorit la București.
România este, așadar, unul dintre cele 11 state ale Uniunii Europene care s-au opus înființării Biroului Procurorului Public European (EPPO), instituție care va fi înființată oricum, fiindcă avea nevoie doar acordul a cel puțin nouă țări. S-au opus pe de o parte statele în care justiția este foarte puternică și cărora le este frică de o relaxare a propriilor standarde, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Suedia, Franța și, pe de altă parte, țările nou-venite, cu instituții juridice precare și problematice, de pildă Cehia, Cipru, Ungaria, România.
Parchetul European va face anchete penale în cazurile de fraudare a fondurilor europene, iar după finalizarea acestor investigații va putea trimite în judecată persoanele acuzate. Dosarele vor fi judecate, totuși, de instanțele naționale, pentru că nu există un tribunal penal european.
