„Accesul și participarea la cultură" este titlul ultimului raport Eurobarometru, care caută să prezinte un peisaj cultural al Europei de astăzi, cu rezultate ce dau peste cap multe clișee.
Astfel, se știa, dintr-un studiu paralel, că 4 italieni din 10 nu au folosit niciodată internetul. Concluziile Eurobarometrului sînt însă mult mai descurajante, pentru că datele sînt culese la scara continentului (chiar dacă cu fluctuații enorme de la o țară la alta).
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 26.500 de oameni, în toate țările Uniunii Europene, iar chestionarul a fost completat, de fiecare dată, în limba maternă a celor intervievați, pentru a evita eventualele neînțelegeri lingvistice.
Unele rezultate sînt, desigur, previzibile. Astfel, majoritatea europenilor își trag cultura de la televizor. 32% afirmă că nu au timp să citească măcar o carte pe an. 30% nu merg niciodată la cinema. Aproape același procent de europeni (29%) recunosc că nu folosesc niciodată internetul în scopuri culturale (aici neuitând că 4 italieni din 10 nu folosesc niciodată internetul).
Concluzia raportului, camuflată sub formule corecte politic, este că se constată un regres cultural față de ultima oară când s-a realizat un asemenea sondaj, în 2007. Atunci încă se credea și se spera că lărgirea accesului la internet va duce la restrângerea diferențelor, de la o țară la alta, în privința accesului la cultură.
Raportul se mai axează și pe participarea cetățenilor la activități culturale, fie ele și de cartier, sau inițiative stradale: seri de recitări, teatru de cartier, corale, cursuri de tango, inițieri în cinema, pictură naivă… nu există limită, ideea este să fie vorba de cultură și să nu fie activități comerciale. Chiar și cititul unei cărți poate intra aici.
Reiese că 90% din suedezi citesc cărți și merg la cinema. In comparație cu asta, doar 40% din portughezi și 50% din greci au citit o carte în ultimul an, depășiți doar de 51% din români, aceste trei țări reprezentând scorul cel mai jos din UE, unde media e de 68%.
In privința participării directe, personale, la activități culturale, suedezii sînt angajați periodic în asta în proporție de 43%, față de doar 5% în Grecia. Imediat după Grecia, in chestiunea participării la activități culturale, vin Ciprul și Portugalia cu 6%, România și Ungaria cu 7%.
In țările est-europene (România, Ungaria, Bulgaria), costul ridicat al accesului la cultură e unul din motive. In alte țări sudice cu o slabă viață culturală, în special cele mediteraneene, se mai invocă și sărăcia selecției disponibile, ceea ce studiul spune însă explicit că nu e cazul României.
In mare, cu excepția părții nordice a continentului, așadar, tabloul participării la cultură în UE nu e foarte încurajator. Europa în criză se arată a fi un continent cu cultura șovăielnică.
