Anastasia Nani de la „Adevărul” observă că 16 judecători s-au înscris în cursa pentru cele trei mandate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii ce vor fi disputate la 22 noiembrie. Printre concurenţi figurează şi magistraţi cu imaginea şifonată, unii fiind vinovaţi de pierderea dosarelor la CEDO. Deşi mulţi au fost implicaţi în scandaluri mediatice sau au fost la un pas de a fi sancţionaţi, cu toţii au dreptul să se promoveze la CSM, susţine Vlad Gribincea, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice.
La acelaşi subiect, Svetlana Corobceanu de la „Jurnal de Chişinău” notează că, bunăoară, actualul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii, candidează repetat la funcţia de membru al Consiliului, deşi, în primul tur, nu a întrunit voturile necesare. Presa a scris că mandatul de preşedinte al CSM i-a adus lui Corochii premii în valoare de peste 100 de mii de lei şi o pensie mai mare. Totodată, acesta s-a ales şi cu o plată ilegală pentru cazare în municipiul Chişinău în valoare de aproape 129 mii de lei.
Reporterii de la „Jurnal de Chişinău” amintesc că recent Republica Moldova a ajuns într-un top ruşinos: locul şase în lume la capitolul sclaviei moderne din 162 ţări. Pe de altă parte, oficiali şi membri ai organizaţiilor nonguvernamentale consideră că studiul este unul tendenţios şi neprofesionist. De exemplu, Ana Revenco, directorul Centrului pentru Combaterea Traficului cu Fiinţe Umane, constată că cercetarea face trimiteri la rapoarte din 2005–2006, iar cele recente, care arată că Republica Moldova nu este considerată o regiune problematică în contextul traficului fiinţe umane, nu ar fi luate în consideraţie.
„Jurnal de Chişinău” publică istoria unei familii cu cinci copii care stă de doi ani în întuneric şi frig. Tatiana Cătănoi are cinci copii şi de mai bine de doi ani roagă autorităţile s-o ajute să-şi procure o locuinţă. Familia continuă să stea în gazdă într-o casă părăsită, deconectată de la energia electrică. Cel mai mic dintre copii are doar jumătate de an. Pentru casă îi sunt necesari circa 30 de mii de lei. Solicitările sale de ajutor trec din mână în mână de la ministru la consilieri, de la consilieri la alţi minştri, dintr-un sertar al unui funcţionar într-altul. Deocamdată nu s-a găsit suma necesară pentru a ajuta această familie să aibă un acoperiş deasupra capului, se arată în articol.
„Codul muncii este ignorat de stat, dar impus mediului privat”, titrează săptămânalul „Timpul”. Reporterii publicaţiei constată că legea obligă patronii să angajeze tinerii specialiști fără a-i testa, în timp ce în structurile de stat angajările se efectuează prin organizarea unui concurs, urmat de o perioadă de probă, care poate ajunge până la șase luni. Funcționarii motivează aceasta prin faptul că o funcție publică necesită mai multă responsabilitate decât una din sectorul privat.
„Cât ne ia statul din salariu”, a încercat să afle Ala Coica de la „Timpul”. Ziarista observă că în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor se propune majorarea contribuţiei angajaţilor şi angajatorilor în fondul de asigurare medicală. În prezent, salariaţii şi patronii achită câte 3,5% pentru asigurarea medicală, iar de anul viitor această contribuţie se propune să fie de 4%. Prin urmare, dacă proiectul va fi aprobat, atunci în 2014 angajații vor avea salarii mai mici, chiar dacă angajatorii vor aloca mai mulți bani pentru salarizare.
Mariana Raţă de la săptămânalul „Ziarul Naţional” observă că reglementarea excesivă a pieței petroliere din R. Moldova oferă oportunități de vis pentru mișmașuri. Chiar dacă majoritatea stațiilor PECO din republică afișează aceleași prețuri la carburanți, iar scumpirile și reducerile se produc în mod sincronizat, capcanele normative pe care se plâng toți, dar nimeni nu încearcă să le elimine, fac aproape imposibilă demonstrarea unor acțiuni coordonate între petroliști și majorarea nejustificată a prețurilor la combustibil, se arată în articol. Fostul director tehnic al companiei „Petrom”, Mircea Ciubară, a declarat pentru „Ziarul Naţional” că înțelegerile de cartel nu se fac cu acte semnate, iar mișmașurile pentru majorarea artificială a prețului au loc până la importul carburanților.
