Linkuri accesibilitate

Votul electronic pentru moldoveni - o himeră?


Igor Boţan
Igor Boţan

Directorul executiv ADEPT, Igor Boţan, în dialog cu Vasile Botnaru despre schimbările ce le-ar putea suporta Codul Electoral în perspectiva alegerilor parlamentare.



Igor Boţan: „Exact peste un an de zile, vom fi în plină campanie electorală. Deja se pare că există o înţelegere între principalele forţe politice ca alegerile să aibă loc în prima duminică, după expirarea mandatului de patru ani a actualului Parlament, aceasta însemnând că următoarele alegeri ar trebui să aibă loc la 30 noiembrie 2014.”

Europa Liberă: E de presupus că au şi idei în privinţa cum să îşi recroiască Codul Electoral, ca să le fie cât mai favorabil?

Igor Boţan: „Aşa a fost întotdeauna în Republica Moldova. Cei care erau la guvernare se gândeau cum să-şi facă condiţii mai prielnice, adică să aştearnă ceva „fân”, în caz de lunecă electoral.”

Europa Liberă: Votul uninominal era din seria aceasta de amendamente?

Igor Boţan: „Votul uninominal a fost promovat de către Partidul Democrat, în special, de către unul din liderii acestui partid, domnul Vlad Plahotniuc. Se presupune că domnul Plahotniuc ar avea elaborate nişte tehnologii foarte speciale pentru a promova oamenii de care are nevoie.”

Europa Liberă: Mai este valabilă această idee a democraţilor?

Igor Boţan: „Eu cred că deja este târziu să se vorbească despre introducerea votului uninominal sau a sistemului mixt. În primul rând, există regulile nescrise şi recomandări foarte clare ale Comisiei de la Veneţia care spun că e preferabil ca, cu aproximativ un an înainte de alegeri, să nu se umble la legislaţia electorală. Adică se poate umbla, în principiu, doar cu îmbunătăţiri, eventuale, îmbunătăţiri cu care cad de acord inclusiv cei din opoziţie. Votul uninominal, cu certitudine, nu face parte din această categorie.”

Europa Liberă: O îmbunătăţire ar fi fost participarea gastarbeiterilor sau migranţilor moldoveni care se află în străinătate, prin votul electronic sau coborârea vârstei minime pentru dreptul de vot, propusă cândva de Mihai Ghimpu? Ce s-a ales din aceste idei?

Igor Boţan: „Eu cred că este prematur să vorbim despre astfel de modificări în legislaţia electorală. Cu regret, nici măcar registrul electronic, dacă ne uităm atent în modificările promovate în Codul Electoral, nu va fi, probabil, operabil către alegerile din 2014. Mai mult decât atât, în Codul Electoral se conţine o menţiune că acest registru electronic va intra în vigoare în 2015.”

Europa Liberă: Moldova să bătea cu pumnul în piept că este în avangarda revoluţionarizării IT-ului şi, când colo, nu poate să pună la punct acest registru electronic. E vorba de un handicap tehnologic sau de ceea ce spunea Iurie Ciocan, neîncrederea politicienilor în IT?

Igor Boţan: „Eu cred că există şi factorul subiectiv, şi cel obiectiv. Într-adevăr, societatea este fragmentată şi opoziţia nu are încredere în guvernare, temându-se că programele pot fi manipulate şi cei de la guvernare se pot deda mistificărilor şi fraudelor. Acesta este un factor. Al doilea lucru, pe care trebuie să îl cunoască radioascultătorii, este că, încă în 2008, în luna mai, a fost adoptată o strategie pentru electronizarea procesului electoral din Republica Moldova. La anul, se vor împlini deja şase ani, de când trebuia să aibă loc această electronizare a votului, cu registru electronic, cu eventuale alegeri, prin programe speciale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult decât atât, vreau să le amintesc radioascultătorilor că doamna Benita Ferrero-Waldner a obţinut pentru Republica Moldova un grant de trei milioane de euro, pentru ca să aibă loc această reformă. Au fost implicaţi experţi de la UNDP, de la Naţiunile Unite, de la organizaţii specializate. Totuşi cred că acest moment de neîncredere reciprocă dintre opoziţie şi putere a subminat acest eventual progres pe care, probabil, îl vom atinge, atunci când va exista un minimum de înţelegere între putere şi opoziţie.”

Europa Liberă: La scrutinul precedent, partidele, care se declară democrate, au contat foarte mult pe electorii din afară. Acum nu îi mai interesează aceşti votanţi?

Igor Boţan: „Ba da, îi interesează. Numai că votul peste hotare este o chestie extrem de scumpă. Ştim că, la ultimele alegeri, aproximativ cinci mandate, din cele o sută unu, au fost, să zicem aşa, date de către alegătorii noştri de peste hotare, în special, din Europa. Dar alegerile peste hotare s-au organizat, cu suportul financiar al Comisiei Europene. Acum nu ştim dacă acest suport financiar va fi unul valabil.”

Europa Liberă: Deci democraţii nu pot obţine votul electronic pentru că sunt blocaţi de comunişti?

Igor Boţan: „Nu, ei nu sunt blocaţi. Ei înţeleg că, dacă introduc votul electronic, trebuie să explice societăţii cum funcţionează. Adică gradul de cultură electronică, dacă pot să spun aşa, al cetăţenilor trebuie să fie unul foarte, foarte înalt.”

Europa Liberă: Deci e povestea cu banii virtuali: cardul bancar nu merge pentru că omul vrea să ţină banii în mână?

Igor Boţan: „Aproximativ, aveţi dreptate. Şi al doilea factor este legat de atitudinea opoziţiei. Opoziţia, cu certitudine, ar fi foarte, foarte suspicioasă vizavi de introducerea unui astfel de program. Şi al treilea factor este cel de concepţie. Trebuie să existe între experţii din Republica Moldova numitor comun în ceea ce priveşte conceptul. Şi doi: trebuie să fie disponibile resursele financiare pentru introducerea acestui vot electronic.”

Europa Liberă: Totuşi ce se pregăteşte prin culisele Parlamentului pentru alegerile viitoare, legat, eventual, de noua lege privind finanţarea partidelor?

Igor Boţan: „Prevederile Codului Electoral sunt destul de explicite în privinţa finanţării campaniilor electorale. Este o altă problemă finanţarea partidelor între alegeri şi banii pe care îi pot atrage, în timpul campaniei electorale. Pe de altă parte, trebuie să menţionăm că, în luna mai, a fost modificat Codul Electoral şi ceea ce au dorit să obţină principalele partide politice, reprezentate în Parlament, ele au obţinut - a fost majorat pragul electoral pentru partide şi pentru blocuri electorale. Pentru partide pragul electoral este de 6%, pentru blocuri electorale 9% şi, respectiv, 11%, dacă sunt mai mult de două partide politice. A fost diminuat pragul electoral pentru candidaţii independenţi până la 2%. Şi aici concluziile: modul în care au procedat politicienii ne spune foarte clar că este iraţional ca partidele din coaliţia pro-europeană să meargă împreună, cu un singur bloc preelectoral. Şi aceasta pentru că distribuirea mandatelor se face după formula inventată în 2010, care, în popor, e numită formula „Robin Hood”. Redistribuirea proporţională a surplusului de mandate, de pe urma partidelor care nu trec pragul electoral, a devenit acum invers proporţională. Mai există un factor foarte important: o eventuală trecere la sistemul uninominal sau mixt de alegere a Parlamentului impune, în mod imperativ, necesitatea modificării Constituţiei, pentru a oferi şefului statului împuterniciri mult mai mari. Pentru ca, eventual, să poată menţine echilibrul politic şi să nu permită un haos în guvernarea ţării.”

Europa Liberă: Deci la alte schimbări nu ne putem aştepta? Şi observaţia lui Füle s-a referit la o posibilă schimbare teoretică a Codului?

Igor Boţan: „Mai mult decât atât. La schimbarea Codului Electoral, trebuie luate în consideraţie 10 criterii şi parte din aceste criterii se bat cap în cap. Şi e nevoie de studii care să sugereze de ce criteriile care se bat cap în cap, din cele zece, unele sunt preferabile altora. Deci este vorba de o muncă care nu se face în ajun de alegeri.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG