La peste două decenii de la dezmebrarea Uniunii Sovietice, Rusia încă suferă de sindromul durerii membrelor amputate – scrie agenția Reuter într-o relatare consacrată opoziției Moscovei față de cursul pro-occidental al unor țări ca Ucraina sau Moldova. O sinteză a analizei de știri semnată de Paul Taylor a pregătit Mircea Țicudean.
În urmă cu cinci ani – amintește Reuter - Kremlinul a reușit să zădărnicească primirea Ucrainei și Georgiei în NATO și implicit extinderea Alianței nord-atlantice până la granițele de sud-vest ale Federației Ruse. Negociatorii occidentali au spus la vremea aceea că ar fi existat o înțelegere diplomatică în baza căreia Rusia ar fi fost gata să accepte eventuala integrare economică a vecinelor Rusiei în alt club occidental: Uniunea Europeană.
Numai că înțelegerea aceea, dacă a existat cu adevărat, pare acum uitată: Rusia se opune din răsputeri apropierii de Uniunea Europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei, țări care ar urma să semneze sau să inițializeze acorduri de asociere la UE cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfârșitul lunii curente.
Serghei Karaganov, expert moscovit în politică externă, fost consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat agenței Reuter că în Rusia Parteneriatul Estic este considerat o simplă încercare a UE de a-și „arăta mușchii”.
Karaganov crede că miza cea mare este Ucraina, țară cu 46 de milioane de locuitori și o economie de 330 de miliarde de dolari care și-a cucerit independența față de Moscova în 1991, dar pe care mulți ruși continuă s-o considere leagănul istoric al națiunii lor. „Rusia o să caute să oblige Ucraina să plătească un preț cât mai mare” (pentru apropierea de UE), a spus expertul moscovit.
Vladimir Putin – continuă Reuter – pare să împărtășească convingerea lui Machiavelli că este mai bine să fii temut decât iubit. Deocamdată el a reușit să sperie Armenia, țară izolată geopolitic în sudul Caucazului, care a cedat presiunilor Moscovei anunțând că dorește să adere la Uniunea Vamală dominată de ruși.
Dar în celelalte țări din vecinătatea Rusiei – crede analistul Reuter – puterea Uniunii Europene, bazată pe atracție economică și politică, are șanse de a învinge tacticile răutăcioase ale Moscovei, cum ar fi respingerea vinurilor moldovene și importurilor de ciocolată din Ucraina sau amenințările cu oprirea livrărilor de gaze către Kiev.
Oficialii UE se așteaptă ca Rusia să-și pună în aplicare unele amenințări, dacă – așa cum pare acum probabil – președintele ucrainean Viktor Ianukovici semnează la Vilnius acordul de asociere la UE. Dacă va fi așa – continuă Reuter – europenii vor trebui să fie gata să livreze gaze în regim de urgență ucrainenilor prin punerea în revers a conductelor de la granițele Ucrainei cu membrii estici ai UE – ca Polonia, Ungaria sau Slovacia. Bruxelles ar mai putea fi nevoit să mijlocească Ucrainei o linie de împrumut cu FMI, deși Ianukovici a respins până acum condițiile drastice ale creditorului global.
Acordul de asociere la UE prevede ajutoare de un miliard de euro eșalonate pe durată de șapte ani, cu condiția ca Ucraina să facă reforme – dar Reuter scrie că Kievul ar avea nevoie de mult mai mulți bani ca să facă față unui eventual război comercial prelungit cu Moscova.
Unii analiști cred că pe termen mediu gigantul rus Gazprom, a cărui poziție este mai șubredă ca oricând pe piața europeană, nu-și poate permite să piardă cu totul Ucraina. Mai îngrijorătoare pentru europeni sunt însă problemele economice structurale ale Ucrainei.
Ucraina se clasează pe locul 144 din 175 de țări în privința corupției, în compania unor state ca Siria, Congo Brazaville sau Bangladesh, mai rău decât Pakistan, Nigeria sau însăși Rusia.
Săptămâna trecută Kievul a blocat negocierea unui acord cu BERD de a înființa postul de avocat al poporului pentru combaterea corupției și îmbunătățirea climatului de afaceri. Dacă înțelegerea eșuează cu totul, Ucraina va pierde finanțare BERD în valoare de milioane de dolari.
Directorul executiv al filialei ucrainene a organizației Transparency International, Oleksii Khmara, a declarat că în Ucraina de mulți ani nu se vede niciun semn de progres în lupta cu corupția. Pentru Khmara, semnarea unui acord de asociere la UE ar fi pentru Ucraina o mare șansă de a începe „curățenia”, pentru că acordul obligă Kievul să adopte multe capitole de legislație europeană – de pildă privitoare la transparența comenzilor publice.
