În România, Curtea Constituțională a lăsat în vigoare o lege nouă care prevede că un referendum este valabil dacă participă 30% din alegători, nu jumătate, ca în prezent. Coborârea pragului, dorită de guvern, fusese contestată de președintele Traian Băsescu. Relatează de la București Sabina Fati.
Coaliția de centru-stânga aflată la guvernare în România și-a dorit schimbarea Legii referendumului încă înainte de încercarea de demitere a președintelui, care a avut loc în vara trecută. Atunci Traian Băsescu a fost salvat de această Lege care prevedea că un referendum național este valabil doar dacă prezența la vot este de cel puțin 50% din totalul cetățenilor. După ce au câștigat alegerile parlamentare, socialiștii și liberalii, au modificat actul normativ scăzând pragul la 30%. Numai că legea a fost atacată la Curtea Constituțională, prima dată de către democrat-liberali și a doua oară de președintele Traian Băsescu. Președintele și-a bazat raționamentul pe Articolul 2 din Constituție, care prevede că „suveranitatea națională aparține poporului român” care o exercită prin reprezentnații săi desemnați prin „alegeri libere, periodice și coerente, precum și prin referendum”.
Argumentul președintelui român a fost respins astăzi de Curtea Constituțională, dar potrivit unei decizii anterioare scăderea cvorumului va fi aplicată doar de anul viitor. În acest fel Traian Băsescu este, teoretic vorbind, ferit de o nouă suspendare. Există în schimb alte argumente pe care specialiștii în drept constituțional le-au invocat criticând decizia Curții. Astfel, Vlad Perju, profesor de drept constituțional la Boston College este de părere că nu poți să ai o Constituție, adoptată cu un prag de prezență de 50%, care prevede instituția referendumului și care să poată fi modificată cu 30%, fiindcă se încalcă principiul „simetriei constituționale”.
Disputa pragului minim pentru validarea unui referendum este foarte personalizată în România, iar exemplul cel mai recent sugerează că țara nu este încă pregătită pentru relaxarea cvorumului. „Dictatura majorității” devine un pericol în statele care nu au pârghii de reglare, cum s-a întâmpla în România anul trecut, când Traian Băsescu a fost suspendat printr-o procedură rapidă, pe muchie de cuțit din punct de vedere legal și mai ales fără motive juridice clare. A fost pur si simplu un exercitiu de voință al majorității, care s-a impus dincolo de reguli și de legi.
Scăderea pragului referendumului de la 50 la 30% ar fi dus deci în 2012 la demiterea președintelui, iar această istorie poate fi reluată în viitor, de o altă majoritate toxică, în circumstanțe chiar mai puțin favorabile decât cele de anul trecut. Pe de altă parte, majoritatea statelor care au traversat dictaturile secolului trecut folosesc instrumentul cvorumului pentru referendeum, însă doar șase state din Uniunea Europeană (Cehia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovacia) plus Rusia au praguri minime de 50%.
Așadar potrivit noii legi, în România rezultatul unui referendum depinde de două condiții: numărul minim de 30% de cetățeni care trebuie să participe pentru ca scrutinul să fie valabi și cel puțin 25% din voturi care să aprobe referendumul. În discuție este doar referendumul cu privire la probleme de interes național sau local, modificarea Constituției și demiterea președintelui României.
