Linkuri accesibilitate

„Am avut foarte mult noroc în viață și cred că trebuie să dau ceva înapoi"


Un interviu cu prințul și omul de afaceri Dimitrie Sturdza și opinii despre integrarea europeană a R. Moldova.



Corespondenta Europei Libere la Parlamentul European, Iolanda Bădiliţă, s-a întâlnit recent cu un mare iubitor al Moldovei, prinţul Dimitrie Sturdza.

L-am întâlnit pe Printul Dimitrie Sturdza la Vaduz, intr-un Gasthof care a gazduit inaugurarea Consulatului onorific al României in Principatul Lichtenstein. Stiam cate ceva despre istoria familiei sale, ca a fost botezat de regina Elena si de fiul acesteia, Mihai, ca Forbes ii apreciaza averea la peste150 de milioane de euro, dupa cum mai stiam ca subventioneaza de ani de zile catedra de romanistică a Universitatii din Zürich. Zâmbea amabil si se misca fluid printre invitati, dand impresia ca este gazda reuniunii. Cunoscandu-l, aveam sa inteleg ca Dimitrie Sturdza - astazi un pensionar fericit, dupa cum avea sa imi marturiseasca - nu este doar un om de afaceri de succes, descendent al unei distinse familii princiare romanesti, dar si un mare prieten al Moldovei. Nu stii daca vorbeste despre Republica Moldova sau despre provincia românească purtand acelasi nume. Ii spune, cu drag, „Moldova mea”.

Dimitrie Sturdza: „Dupa parerea mea, este o sansa unica pentru Republica Moldova sa fie un fel de brat intre UE si Rusia. Si rusii au interese in R. Moldova, si noi, românii, avem la fel. Mai mult, cred ca, cu timpul, Rusia se va apropia de Europa si poate va deveni chiar membru al UE. Nu vad de ce nu ar dori asta. Aceasta a fost ideea lui Petru cel Mare, dar si a tuturor țarilor care au incercat sa deschidă Rusia către Vest.

Insa este foarte greu, pentru ca Rusia are tendinte centrifugale. Sunt foarte multe republici care ar fi vrut sa fie independente, asa cum s-a intamplat in Iugoslavia, care s-a despartit in șapte republici. De aceea, cred, politica centrala a Rusiei este mai aspra. Dar Republica Moldova ar putea sa devina un centru important pentru ambele parti (UE si Rusia). Sper ca R. Moldova sa intre in UE, caci acolo este locul ei."

L-am intrebat pe printul Sturdza daca proiectul unei „Românii mari”, care sa includa si ceea ce astazi este Republica Moldova, mai este de actualitate in contextul istoric si politic pe care il traversam.

Dimitrie Sturdza: „Cand ma uit la Europa de astazi si vad ca nu mai sunt granite - intre Germania si Franta, de exemplu, se trece asa, pur si simplu, nici nu stii unde e granita - ma gandesc ca numai echipele nationale, in sport, mai au aceasta mandrie, de a reprezenta o tara. Toti facem parte din Europa, si prioritatea noastra nu ar trebui sa fie aceasta (n.a. unirea), ci sa facem o Europa mai dinamica decat cea de acum.

La Bruxelles birocratia a devenit enorma, si sunt foarte multe tari care sunt deceptionate de UE. Marea diferenta intre Elvetia si Uniunea Europeana este ca in Elvetia exista o democratie participativa, si nu parlamentara ca in tarile UE. Daca poporul este nemultumit de ceva, voteaza o schimbare de lege si guvernul nu poate sa faca nimic. Referendumurile se fac la nivel local. Eu merg foarte des in România si aud mereu „aia de la Bucuresti”. Si de aceea exista aceste tendinte ale secuilor care doresc independenta. Sigur, o independenta cu care nu sunt de acord deloc! De aceea,dupa ce vor exista cele opt regiuni in România, oamenii vor avea putere de decizie la nivel local. Bucurestiul nu poate sti daca undeva, intr-un sat, trebuie făcut un spital."

Dimitrie Sturdza spune ca are relatii bune cu toti politicienii
Castelul familiei Sturdza de la Miclăușeni
Castelul familiei Sturdza de la Miclăușeni
români, indiferent de familia politica. Presa a speculat de-a lungul timpului ca aceste relatii l-ar fi ajutat sa obtina rapid retrocedarile de imobile si terenuri care au apartinut familiei: Castelul de la Popesti (Iași) si Miclăușeni, ca si 26.000 de hectare de padure in Muntii Ceahlaului. Dincolo de aceasta, investeste o buna parte din avere in proiecte filantropice.

Dimitrie Sturdza: „Am avut foarte mult noroc in viata si cred ca trebuie sa dau ceva inapoi. Am refacut, impreuna cu fratele meu si cu fundatia noastra, 38 de camine de batrani, care s-au transformat din ferme de porci in hoteluri de patru stele. Sunt născut in Moldova, dar aceste camine de batrani au fost construite in toata România, plus unul in Republica Moldova, intr-o zona apropiata de regiunea transnistreana. Am castigat ceva bani, nu foarte multi, dar imi face placere sa fac aceste lucruri."

In trecutul lui Dimitrie Sturdza copilaria si adolescenta au culoarea fiordurilor norvegiene. Desi nascut la Iași, a facut scoala primara la Bucuresti, iar dupa abdicarea Regelui, s-a refugiat impreuna cu familia in Norvegia.

Dimitrie Sturdza: „Am avut un noroc incredibil. Mama fiind norvegiană, ne-am dus in Norvegia. Si Norvegia fiind paradisul copilului sau adolescentilor, am avut o copilarie foarte frumoasa, de la zece ani de cand am plecat din România. Am facut scoala, am facut sport, au fost niste ani extraordinari - intre 1948 si 1958.

Am facut acolo bacalaureatul si apoi am plecat la Lausanne, in Elvetia, si am urmat cursurile EPFL (École Polytechnique Fédérale de Lausanne) Facultatea de Fizica Atomica. Am jucat si tenis, intrand in circut alaturi de dl Tiriac, apoi de dl Nastase si dupa patru ani, la terminarea studiilor, am inceput sa imi construiesc afacerile, care nu aveau nimic in comun cu fizica. Insa tata nu m-a lasat sa joc tenis daca nu aveam un grad universitar.”

Ionita (1822-1828) si Mihail (1834-1849) Sturdza au domnit in Moldova, fiind descendentii unei vechii familii nobiliare, atestate documentar inca din secolul al XV- lea. Dimitrie Sturdza se trage din ramura familiei care il are ca precursor pe Ioan Sturdza, stramosul domnitorului Mihail. Sturdzestii au fost si demnitari in guvernele României: Vasile Sturdza (fost ministru de interne, care a fost si presedinte al Consiliului din Moldova, in 1859), Dimitrie Alexandru Sturdza, prim-ministru intre 1901 si 1906) si Mihail Sturdza (ministru de externe intre anii 1940-1941).
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG