Editorialistul Petru Bogatu de la „Ziarul Naţional” observă că adepţii cauzei europene din Republica Moldova sunt cuprinşi astăzi de o adâncă nelinişte în urma ultimelor evoluţii de la Kiev. „Fără panică” este îndemnul autorului. „Chiar dacă Kievul va rata Summitul de la Vilnius, încă nu-i pierdut totul. Este exclus ca Occidentul să renunţe definitiv la Ucraina. Lupta va continua, deoarece miza nu este doar geopolitică, ci şi existenţială. Fără această ţară, UE riscă mult să se pomenească la frontierele ei răsăritene cu un nou imperiu rus, nu mai puţin ostil decât cel vechi”, e de părere Petru Bogatu.
Şi Vadim Vasiliu de la „Jurnal de Chişinău” citează experţi care consideră că şansele Ucrainei de a semna Acordul de Asociere la Uniunea Europeană sunt minime. Presupunerea a apărut după ce preşedintele Radei Superioare a Ucrainei nu a reuşit să decidă eliberarea Iuliei Timoşenko. Analiştii cu care a stat de vorbă reporterul consideră că, dacă Ucraina nu va semna Acordul de Asociere, Republica Moldova se va confrunta cu presiuni mai grave din partea Rusiei şi îi va fi mai dificil să realizeze Acordul de Asociere pe care urmează să-l semneze la anul.
Într-o investigaţie realizată de jurnalişti din Republica Moldova şi România, publicată în „Adevărul” se arată că omul de afaceri Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe celebra Allianz Arena din München, stadionul unde s-a disputat meciul de fotbal dintre Bayern München şi Chelsea Londra. Cel care a plătit pentru toată distracţia a fost controversatul om de afaceri Renato Usatîi, se notează în articol. Reporterii mai scriu că situaţii în care funcţionarii moldoveni primesc asemenea favoruri de la afacerişti sunt numeroase, dar deocamdată niciunul nu a fost obiectul unei investigaţii oficiale.
Decizia Parlamentului de a majora salariile magistraţilor, înăsprind, totodată, sancţiunile pentru acte de corupţie a fost salutată de judecători. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Nichifor Corochii, a declarat pentru „Adevărul” că în mare parte, schimbările sunt binevenite atâta timp cât vor fi implementate corect. „Nu ştiu dacă vor diminua nivelul corupţiei, dar este o asigurare în plus. Cred că nu e corect să reducem problema doar la amenzi sau salarii. [...] Dar, pe lângă asta, avem nevoie de condiţii decente de muncă, garanţii sociale, mai multă încredere din partea societăţii. Sunt procese mult mai complicate şi greu de apreciat”, a comentat judecătorul.
Deşi Legea învăţământului spune că „învăţământul de stat este gratuit”, majoritatea moldovenilor care au copii de vârstă şcolară şi preşcolară achită bani asociaţiilor de părinţi fondate în şcoli pentru necesităţile instituţiilor de învăţământ, dar şi pentru a asigura un adaos la salariile profesorilor. Experţii în educaţie sunt de părerea că „Oficialităţile din domeniul educaţiei nu au o viziune comună faţă de fenomenul plăţilor. În lipsa unei astfel de viziuni ei nu o interzic. Prea multe interese sunt în joc”. Fiind solicitat acum două săptămâni să se pronunţe pe marginea problemei, Ministerul Educaţiei nu a avut niciun răspuns pentru „Jurnal de Chişinău”.
Reporterii de la „Timpul” notează că deși învățământul este sectorul cu cele mai mari alocații de la buget, profesorii se numără printre cel mai prost plătiți bugetari. Cadrele didactice din Republica Moldova au un salariu tarifar minim de 1980 de lei, la care se mai adaugă anumite sume pentru numărul de lecții predate, verificarea caietelor, dar și pentru statutul de diriginte. În acest context, majoritatea dascălilor spun că salariul nu le acoperă nici jumătate din cheltuieli. În articolul semnat de Vasile Dosca se arată că anul curent în R. Moldova s-au angajat în sectorul educațional 781 de tineri specialiști.
Reporterii de la „Ziarul Naţional” mai scriu că unii demnitari au făcut pe timpuri munci grele ca să obțină bani pentru a se întreține. Total diferite de ce fac acum. De exemplu, premierul Iurie Leancă a fost traducător, deputatul democrat Valeriu Guma - manechin la Moscova, liderul liberal-democraților din Parlament, Valeriu Streleț, a construit drumuri, ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, a vândut pielicele de iepuri la piață, iar cel al Economiei, Valeriu Lazăr, a fost ajutor de combiner.
