Linkuri accesibilitate

„Ni se pare straniu faptul că la avocații parlamentari moldoveni nu a ajuns niciodată cu un caz de discriminare...”


François Sant'Angelo, vice-președinte al ECRI.
François Sant'Angelo, vice-președinte al ECRI.

Un interviu cu vicepreședintele ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului și Discriminării).



Un raport al Comisiei Europene impotriva Discriminarii si Rasismului (ECRI), corp de experti al Consiliului Europei, arata ca romii, populatia de culoare si minoritatile etnice sunt un subiect constant de discriminare si rasism in Republica Moldova. Raportul, care se bazeaza pe date colectate in anul 2012, mai evidentiaza ca avocatii parlamentari nu se bucura de increderea publicului de vreme ce persoanele discriminate prefera sa aduca in fata justitiei astfel de cazuri prin intermediul ONG-urilor, si nu a avocatilor parlamentari. Corespondentul Europei Libere la Consiliul Europei, Iolanda Badilita, a discutat despre concluziile raportului cu autorul acestuia, expertul belgian François Sant'Angelo.

Iolanda Badilita: Dle Sant'Angelo, in ultimul Dvs. raport despre lupta impotriva discriminarii in Republica Moldova spuneti ca un numar considerabil de persoane apartinand minoritatilor nationale nu are documente de identitate. La ce minoritati va referiti si ce amploare are acest fenomen?

François Sant'Angelo:
„In primul rand trebuie sa va spun ca acest fenomen ne ingrijoreaza foarte mult, mai ales ca cele mai multe persoane aflate in aceasta situatie apartin minoritatii roma. De ce ne ingrijoreaza? Pentru ca daca nu ai documente de identitate, atunci nu poti vota, nu poti beneficia de servicii sociale, asadar, a nu ai drepturi fundamentale. Ca urmare, ne ingrijoreaza faptul ca in R. Moldova nu toti oamenii au aceleasi drepturi.”

Iolanda Badilita: Vorbiti, asadar, despre romi. Dar doar romii sunt discriminati?

François Sant'Angelo:
„Nu, nu doar romii, dar acestia reprezinta cel mai important grup de populatie care se confrunta cu aceasta problema. Guvernul a promis ca va lua masuri pentru ca numarul celor fara documente de identitate sa scada, dar am aflat ca pentru executiv aceasta nu reprezinta o prioritate. Am fost in R. Moldova in noiembrie 2012 si pana la acesta data la care vorbim nu am remarcat un progres in acesta privinta. Or, pentru noi, este foarte important ca toti cetatenii unei tari sa aiba aceleasi drepturi.”

Iolanda Badilita: As dori sa abordam si chestiunea rasismului, care, potrivit raportului Dvs., se intampla in mod curent in R. Moldova. O surpriza, trebuie sa recunosc, pentru mine, caci ca jurnalist care se ocupa de R. Moldova nu am intalnit astfel de cazuri. Or, Dvs. notati in raport ca exista chiar cazuri de violenta pe motive rasiale in R. Moldova.

François Sant'Angelo:
„Inainte de a vizita o tara analizam o documentatie variata si vasta pe care o primim de la organizatii neguvernamentale. Vedem ca exista discrepanta intre ceea ce ne spun organizatiile neguvernamentale si ceea ce spune guvernul.

Ceea ce gasim foarte straniu este situatia avocatilor parlamentari. Faptul ca acestia nu au ajuns niciodata cu un caz de discriminare intr-un tribunal, ne pune pe ganduri. Acestia ar trebui sa fie identificati de public ca un organism care se lupta impotriva discriminarii si rasismului. Or, cand am discutat cu ei am constatat ca nu au nici un fel de date statistice despre cazuri de discriminare sau rasism in R. Moldova.

Noi recomandam tarilor sa colecteze in mod sistematic date despre incidentele rasiste sau discriminatorii. Avocatii parlamentari nu au cunostinta ca ar exista astfel de cazuri, dar faptul ca ele exista, si inca in numar destul de consistent, ne-a fost confirmat de organizatiile neguvernamentale. Sa spunem insa si un lucru pozitiv: exista acum in Moldova o lege a egalitatii sanselor, iar aceasta lege a facut posibila existenta unui Consiliu de combatere a discriminarii.”

Iolanda Badilita: Ramanand la acest subiect, discriminarea, care ar fi cele mai vulnerabile grupuri in R. Moldova?

François Sant'Angelo:
„Romii, dar si oamenii de culoare. Apoi alte minoritati etnice, si nu de acum, ci inca de pe vremea regimului sovietic. In plus minoritatile religioase. Iata si ceva pozitiv: cateva minoritati confesionale sunt acum protejate de legea libertatii de constiinta si religie. Sigur, religia ortodoxa este majoritara, ceea ce este foarte bine. Insa ceea ce ECRI doreste este ca Biserica Ortodoxa sa lase un pic de loc si celorlalte confesiuni, caci si acestea au dreptul de a avea locuri de cult. »

François SANT'ANGELO este profesor - expert la Institutul Superior de Stiinte Umane Aplicate din Mons si, din 2012, vicepresedinte al ECRI (Comisia Europeana impotriva Rasismului si Discriminarii de pe langa Consiliul Europei).
XS
SM
MD
LG