Natalia Gherman: „Nu ne aşteptăm la reacţii negative din partea niciunuia dintre statele membre ale Uniunii Europene”

După summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie), Comisia Europeană va înainta propunerea legislativă privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, cu paşapoarte biometrice. Iar într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul de externe, dna Natalia Gherman a declarat că în acest moment „nu ne aşteptăm la reacţii negative din partea nici unuia din statele membre ale Uniunii Europene”. Cu ministrul de externe, dna Natalia Gherman a stat de vorbă Valentina Ursu:

Europa Liberă: Doamnă ministră, tocmai aţi revenit de la Bruxelles. Raportul Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize cu Moldova a ajuns la concluzia că Chişinăul îndeplineşte toate condiţionalităţile stabilite. Şi, prin urmare, executivul Uniunii Europene va propune ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii moldoveni cu paşaport biometric. A fost şi anunţul făcut la Bruxelles de către preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso. Comisia Europeană precizează că va avansa propunerea privind ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova, se pare că imediat după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Această încurajare vă obligă şi mai mult la mobilizarea eforturilor pentru a duce la bun sfârşit reformele.

Natalia Gherman: „Recomandarea Comisiei Europene în privinţa liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni înseamnă, în primul rând, recunoaşterea efortului echipei guvernamentale şi parlamentare care a fost depus, timp de trei ani şi jumătate, în atingerea acestui obiectiv. Într-adevăr, s-a muncit foarte mult şi ne bucură faptul că acest efort a fost observat şi evaluat la justa valoare. Însă aveţi dreptate, această apreciere înseamnă, în primul rând, mobilizarea continuă pentru toată clasa politică din Republica Moldova şi pentru întreaga societate de a continua şi de a promova reformele începute, astfel încât să fie finalizat procesul decizional în domeniul liberalizării regimului de vize cât se poate de repede, în 2014. Şi, nu în ultimul rând, ca mecanismele instituţionale create în domeniile aferente Planului de Acţiuni să fie sustenabile.”

Europa Liberă: Care e diferenţa între îndeplinirea condiţiilor tehnice şi luarea unei decizii politice?

Natalia Gherman: „Procesul decizional implică întotdeauna şi condiţionalităţile tehnice care au fost reflectate în Planul de Acţiuni pe domeniul vizelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, dar şi anumite decizii pe plan eminamente politic. Or, Uniunea Europeană este un organism complex care evoluează, de asemenea, şi este compus actualmente din 28 de state membre, fiecare stat membru având şi un parcurs individual, o politică internă, destul de complicată uneori. Uniunea Europeană este afectată şi de mai multe procese globale, de exemplu, criza financiară, criza economică, ale cărei consecinţe au fost resimţite în afara Uniunii Europene şi în Republica Moldova, de asemenea. Nu poţi să nu iei în consideraţie toate aceste elemente, atunci când te gândeşti la un proces complex decizional.”

Europa Liberă: Despre abolirea regimului de vize se va stipula într-un document anume, la summit-ul de la Vilnius?

Natalia Gherman: „În declaraţia finală a summit-ului de la Vilnius se va face o evaluare a progreselor înregistrate de fiecare ţară membră a Parteneriatului Estic, pe diferite segmente, în conformitate cu Planul de Acţiuni amplu care există între fiecare stat individual şi Uniunea Europeană. Iată în ceea ce priveşte domeniul de mobilitate, bănuiesc, Republica Moldova va fi apreciată de către statele membre ale Uniunii Europene datorită faptului că a reuşit să implementeze toate condiţionalităţile Planului de Acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize.”

Europa Liberă: Careva din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene ar putea să exprime rezerve faţă de ridicarea acestui regim de vize?

Natalia Gherman: „În cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, nu va fi abordată problematica liberalizării regimului de vize într-un mod individual pentru un stat partener. Însă după summit, Comisia Europeană s-a angajat să prezinte propunea legislativă Consiliului Statelor membre ale Uniunii Europene şi Parlamentului European, după cum presupune procedura existentă în Uniunea Europeană. Deocamdată nu ne aşteptăm la reacţii negative din partea niciunuia dintre statele membre ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Paris. Franţa susţine abolirea regimului de vize pentru Moldova?

Natalia Gherman: „Poziţia franceză a fost foarte clar exprimată. Franţa va studia foarte atent recomandarea Comisiei Europene care a fost sonorizată de către preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, pe data de 15 noiembrie.”

Europa Liberă: Domnul Barroso a zis că va cere. A cere înseamnă să obţii ceea ce ceri?

Natalia Gherman: „Bineînţeles, Comisia Europeană, după ce a lucrat împreună cu Republica Moldova, timp de trei ani şi jumătate, şi a evaluat aceste eforturi făcute de noi, este cointeresată ca recomandarea Comisiei Europene să fie susţinută de toate statele membre şi de membrii Parlamentului european.”

Europa Liberă: Demnitarii europeni zic că acest regim liberalizat de vize Moldova ar putea să îl obţină, pe parcursul anului 2014. Nimeni nu face o precizare anume: la începutul lui 2014 sau la finele lui 2014? Sau nu contează?

Natalia Gherman: „Este dificil de a face o precizare sau de a vorbi cu exactitate despre când se va încheia procesul decizional. Un element este cert în acest context: avem nevoie de aprobarea din partea Parlamentului european, până la finalizarea mandatului actualului Parlament european, ceea ce înseamnă finele lunii martie, anul 2014. În ceea ce priveşte Consiliul statelor membre, acolo va fi aplicată procedura tradiţională, decizia va fi discutată în diferite comitete şi comisii create de statele membre, în acest scop.”

Europa Liberă: Rămâneţi încrezătoare că moldovenii ar putea să circule în spaţiul Uniunii Europene fără vize?

Natalia Gherman: „După apariţia acestei recomandări foarte clare şi bine articulate din partea Comisiei Europene, sunt destul de optimistă.”

Europa Liberă: Toţi cetăţenii din Republica Moldova, inclusiv cei de pe malul stâng al Nistrului, se vor bucura de aceste privilegii?

Natalia Gherman: „Toţi cetăţenii Republicii Moldova, care vor avea paşaportul biometric moldovenesc.”

Europa Liberă: E costisitor. Luaţi în calcul cumva să discutaţi şi despre micşorarea costului pentru obţinerea acestui paşaport biometric?

Natalia Gherman: „Costul paşaportului biometric moldovenesc este, de fapt, cel mai rezonabil, dacă facem comparaţie cu alte state din regiunea Europa Centrală, Europa de Sud-Est, din care facem parte. Bineînţeles, paşapoartele de tip vechi rămân a fi valabile, până la expirarea lor, la fiecare posesor. Repet: doar cetăţenii noştri, care vor avea paşapoartele biometrice moldoveneşti, vor putea beneficia de acest regim liberalizat de călătorie în spaţiul Schengen.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, cred că ar fi oportun să le spuneţi cetăţenilor ce înseamnă acest regim liberalizat de vize. Dreptul la muncă nu e garantat că merg acolo şi vor avea posibilitate să muncească. Pentru călătorie tot sunt anumite limite.

Natalia Gherman: „Regim liberalizat de călătorii pentru cetăţenii Republicii Moldova ar însemna, de fapt, călătorii de scurtă durată în spaţiul Schengen, ceea ce în termeni practici înseamnă perioada de aflare timp de 90 de zile, pe parcursul unei perioade de şase luni de zile fie fără niciun fel de întrerupere, fie cumulativ. Şi repet: doar cei care posedă paşaportul biometric moldovenesc vor beneficia de acest regim de călătorii de scurtă durată, în spaţiul european.”