Libera circulaţie a oamenilor a fost una din revendicările principale ale cetăţenilor din ţările răsăritene din perioada comunismului. Astăzi această revendicare a devenit o realitate, iar pentru statele membre ale Uniunii Europene o normalitate.
În ultimii ani, mulţi răsăriteni şi-au părăsit locurile de naştere, plecînd spre ţările occidentele. Unii în căutarea unui trai mai bun, alţii pentru a scăpa de diferitele forme de discriminare la care sunt supuşi din partea majorităţii. Din ultima categorie fac parte membri ai comunităţii rome.
Sosirea în vest a multor romi din fosta Iugoslavie, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria a furnizat mai ales grupurilor şi partidelor radicale de dreapta anumite argumente, instrumentalizate ideologic, fiind transformate în muniţie politică de nuanţă rasist-xenofobă.
În ţările răsăritene romii sunt deseori descrişi într-o terminologie împrumutată din ideologia rasismului şi nazismului interbelic. Abordarea problematicii legate de romi este, în Vest, mai ales o temă utilizată în propaganda xenofobă a unor formaţiuni radicale de dreapta. Acestea totuşi sunt ceva mai prudente în alegerea termenilor negativi pentru romi, preferînd să accentueze latura socială a problemei prin care stîrnesc temeri existenţiale ale populaţiei autohtone, bombardată cu informaţii de genul că romii estici sunt paraziţi notorii, hoţi şi cerşetori şi periclitează sistemul social existent.
Faptul că unii lideri romi din Vest acceptă să dea interviuri unor publicaţii ale partidelor cunoscute pentru ostilitatea lor faţă de populaţia roma şi sinti este, de-a dreptul, grotesc. Mai ales atunci cînd, din inconştienţă sau oportunism, le cîntă în strună, oferindu-le argumente, transformate în muniţie ideologică pentru acţiunile de propagandă xenofobă.
În emisiunea Partidului eurosceptic FPÖ (înfiinţat cu ani în urmă de naţional-populistul Jörg Haider şi prezidat astăzi de Heinz-Christian Strache), prezenţa unor romi din România şi Bulgaria pe teritoriul austriac este descrisă în culori sumbre şi ca un rezultat al politicii greşite a Uniunii Europene. Reportajul sugerează ideea că romii periclitează pacea internă, asaltează sistemul social şi atentează la tradiţiile şi bunele moravuri împămîntenite ale Austriei.
Utilizînd stereotipurile xenofobe cunoscute, secretarul general al FPÖ, Harald Vilmsky, vorbeşte în emisiunea amintită despre o „populaţie nomadă”, „incompatibilă cu culturile sedentare”, pledînd pentru îngrădirea dreptului la libera circulaţie pentru romii din România şi Bulgaria. „Asta nu mai poate continua aşa. Principiul liberei circulaţii în cadrul UE trebuie revizuit într-un mod substanţial”, a declarat Vilimsky.
Liderul romilor, Rudolf Sarközi, îi ţine isonul, transformîndu-se într-un „idiot util” al propagandei de partid: „În ţările lor de baştină ar trebui să se aibă în vedere o mai bună utilizare a fondurilor europene, să ajungă la cei cărora au fost destinaţi, ca oamenii să rămînă în patria lor.”
Sarközi pare să nu fi auzit de faptul că aceşti oameni pleacă şi din motive de discriminare din ţările pe care le-a nominalizat şi între care se află şi Slovacia. Tocmai acolo, la sfîrşitul săptămînii trecute, a fost ales ca guvernator al regiunii Banska Bystrica, extremistul de dreapta şi militantul contra romilor, Marian Kotleba, un lider al Partidului Poporului – Slovacia Noastră.
Acest partid ultranaţionalist şi rasist slovac, întreţine relaţii cu organizaţia română Noua Dreaptă. (Liderul organizaţiei Noua Dreaptă – cu filiale extrem de active în Republica Moldova – a fost distins, în 2004, de către „tovarăşii” săi slovaci cu „Medalia” care poartă numele criminalului de război şi aliat al lui Hitler, Jozef Tiso).
Ambele organizaţii, Partidul Poporului – Slovacia Noastră şi Noua Dreaptă din România, respectiv Republica Moldova, au o ideologie asemănătoare, caracterizîndu-se şi printr-un anti-maghiarism militant şi prin respingerea Uniunii Europene şi a alianţei militare occidentale, NATO.
