Unii responsabili ai Kremlinului văd deja decizia Comisiei UE de a denunța contractele în jurul conductei dorite de Rusia South Stream (Южный поток) ca pe un nou element din înfruntarea între Rusia și Uniunea Europeană în jurul Europei de Est. Comisia a cerut țărilor pe unde ar trebui să treacă conducta (Grecia, Bulgaria, Slovenia, Ungaria și Austria) să renegocieze contractele cu Rusia, întrucât acestea nu corespund legislației UE.
Principalul element geopolitic de reținut în cazul conductei South Stream este că aceasta ar ocoli Ucraina, Moldova și România.
Nu e prima oară că Rusia intră în vizorul Comisiei Europene pentru modul în care se folosește de exporturile sale de gaze ca de o armă politică.
Anul trecut, Comisia Europeană a lansat o ancheta pentru a determina dacă Gazprom încalcă legislația europeană anti-trust, "profitand de poziția sa dominantă pe piețele energiei din Europa centrală si de est".
Ancheta venea după un an de inspectii si controale la filiale Gazprom in opt țări foste comuniste si noi membri UE. Gazprom (un adevărat stat în stat în Rusia și presupus a avea strânse legături cu Vladimir Putin) e suspectat de trei incalcari ale legislatiei UE: ca ar fi împiedicat diversificarea pieței energiei; ca ar fi imbucatățit acea piață in Europa centrala si de est, impiedicand astfel libera circulatie a gazului si ca le-ar fi impus clienților central- si est-europeni tarife mult prea ridicate.
Gazprom furnizează o treime din gazul întregii Europe. In Europa de est insa, partea sa de piața e uriașă. Cinci din cele opt tari in care se duce ancheta UE depind în totalitate de gazul rusesc. E vorba de Bulgaria, Slovacia și țările baltice; Cehia depinde la rândul ei in proportie de 70%, iar Polonia și Ungaria in proportie de 83%. Dependența Europei de gazul rusesc nu este însă unilaterala. La rândul sau, Gazprom își vinde 65% din gaz in Europa.
Tot gazul a fost, potrivit chiar guvernului ucrainean, și principalul argument cu care Putin l-a convins pe Ianukovici să nu semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeana. In schimb, o țară care a promis să reintre in orbita Rusiei cum e Armenia a primit de la Putin promisiunea unei reduceri cu o treime a prețului gazului, preț care, în cazul Armeniei, era deja mult mai coborât decât cel pe care îl plătește Ucraina.
------------------
Ar putea Federaţia Rusă folosi arma energetică împotriva moldovenilor ce vor asocierea ţării lor la Uniunea Europeană? Atât premierul moldovean Iurie Leancă, cât şi ministrul economiei, Valeriu Lazăr, s-au declarat absolut convinşi că acest lucru nu se va întâmpla, în contradicţie cu vice-premierul rus Dmitrii Rogozin, de exemplu, care îi sugera nu demult Chişinăului să aibă grijă „să nu îngheţe” din cauza dorinţei sale de a se integra în UE, şi nu în Uniunea Vamală promovată de Rusia. Expertul de la IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, găsea recent într-un studiu justificată încrederea autorităţilor de la Chişinău, de aceea l-am întrebat de unde această siguranţă.
Veaceslav Berbeca: “Argumentul meu se bazează pe ideea că ţevile care trec prin Moldova de fapt duc gaze spre Europa, şi dacă Rusia închide robinetul pentru noi, atunci ei vor închide gazele pentru Balcani şi pentru Turcia.”
Europa Liberă: Dar asta nu a împiedicat-o în 2006 s-o facă, când au avut disputa vestită cu ucrainenii?
Veaceslav Berbeca: “Da. Dar atunci nu era construit un tronson care lega sudul cu Chişinăul. Acum el există şi nu mai suntem atât de vulnerabili, în caz că se blochează gazele dinspre Transnistria, noi vom fi asiguraţi prin ţeava aceasta construită după 2006 prin sudul Moldovei.”
Europa Liberă: Şi de unde le vom lua – că doar tot sunt gaze ruseşti, nu?
Veaceslav Berbeca: “Formal, nu am avea dreptul. Dar apare o altă situaţia. Dacă ei nu ne furnizează gaze, atunci înseamnă că nu avem contract cu ei, dacă nu avem contract, înseamnă că şi tranzitul este de contrabandă. Prin urmare, noi formal putem folosi acest argument şi putem lua gaze.”
Europa Liberă: Dvs. vă bazaţi pe asta. da autorităţile pe ce se bazează când sunt atât de convinse că Rusia nu va închide robinetul pentru republica Moldova, l-am auzit deunăzi pe domnul Leancă spunând ceva de genul acesta?
Veaceslav Berbeca: “Eu cred că pe acelaşi argument – că dacă se închid gazele total, aceasta înseamnă că nu vor avea ţările din Balcani, dacă închid pe la Tiraspol, noi putem lua gaze pe la sud de Tiraspol.”
Europa Liberă: Am observat acum, când Federaţia Rusă încerca să preseze Ucraina să nu semneze acordul de asociere cu UE, n-au mai închis gazele, ci au zis că plătiţi ceea ce nu aţi consumat conform contractului şi ucrainenii au zis atunci – nu mai luăm gazele voastre. Înseamnă aceasta o schimbare de tactică din partea Gazprom-ului?
Veaceslav Berbeca: “Nu aş spune asta. Dar ucrainenii şi-au rezolvat problema cu gazele, pentru că ei şi-au diversificat sursele. Până acum ei erau total dependenţi, iar de un an şi ceva ei importă din centrul Europeni, din Slovacia, alte ţări, deci ei au alternative. În plus, eu nu cred că Rusia ar mai vrea să intre vreodată pe ideea de a intra într-un conflict cu Balcanii precum au făcut data trecută. Pentru că e vorba şi de imagine. Rusia ar arăta că e un partener nestabil, în care nu poţi avea niciodată încredere.”
Europa Liberă: Vreţi să spuneţi că Rusia a învăţat lecţia din 2006, când a avut o lovitură de imagine în urma acelor mişcări?
Veaceslav Berbeca: “Imaginea oricum e importantă. În relaţiile internaţionale, aceasta se numeşte „soft power”. Dacă vrei să fii apreciat, evident ai şi alte metode decât cele ale puterii pentru a te promova. De ce foarte multă lume vorbeşte acum - şi europenii, şi statele din Balcani, şi Turcia, care practic şi-a rezolvat şi ea problema – de nevoia diversificării problemei energetice? Anume problema cu Rusia din 2006 a fost un motiv să le facă să gândească aşa, şi să facă aşa. ”
Europa Liberă: Ziceaţi că Turcia şi-a diversificat sursele, ucrainenii şi-au diversificat, europenii s-au gândit la alte soluţii… Dar Moldova a făcut ceva în sensul acesta? Ceea ce auzim noi despre gazoductul Iaşi-Ungheni e o soluţie?
Veaceslav Berbeca: “Asta ar putea fi o soluţie, dar una de viitor şi nu ştim deocamdată cum va funcţiona, pentru că e vorba despre nişte parametri tehnici şi nu se ştie cât de bine vom corespunde aceşti parametri tehnici. Pentru că Iaşi este un punct terminus şi ţevile care ajung la Iaşi ar putea fi mai mici ca diametru. Şi dacă ne conectăm noi cu ţevi cu diametru mai mare, asta înseamnă că localităţile din Iaşi vor rămâne fără gaze. Deci, e vorba despre nişte parametru tehnici care nu ştiu dacă au fost luaţi în calcul. Chiar dacă au fost luaţi în calcul, până vom ajunge să spunem că am diversificat sursele de gaze cred că va mai dura, pentru că e nevoie de investiţii mari ”
Europa Liberă: Dacă se va dori, probabil se vor găsi aceste investiţii. Dar odată construit acest gazoduct, noi căpătăm acces şi la alte gaze, sau tot la gazele ruseşti?
Veaceslav Berbeca: “În mare parte, tot la gazele ruseşti. Dar România are şi gaze proprii, şi asta înseamnă că în cazul în care Rusia ne opreşte gazele, noi ne putem conecta la sursa românească.”
Europa Liberă: Chiar dacă vor fi mai scumpe, dar provizoriu ne putem conecta?
Veaceslav Berbeca: “Da, provizoriu. Prin construcţia acestui tronson, noi teoretic ne conectăm la gazele româneşti.”
Europa Liberă: E suficient asta, sau autorităţile ar mai avea ceva la îndemână ce nu aoplică?
Veaceslav Berbeca: “Din câte ştiu eu, nu cred că e suficient, dar nici nu am auzit ca guvernarea să aibă alte soluţii pentru a rezolva problema dată.”
Europa Liberă: Dvs. vedeţi vreo soluţie, ce ar putea, dar nu este luată în calcul?
Veaceslav Berbeca: “Construcţia unei pompe în sistem de revers.”
Europa Liberă: Ceea ce au făcut ucrainenii, de exemplu?
Veaceslav Berbeca: “Da. Şi este o soluţie mult mai ieftină. Deci, revers cu România, ca gazele nu doar să se ducă spre România, ci şi să vină dinspre România. Aceasta ne-ar garanta într-un fel surse alternative. ”
