Legea bugetului pentru anul 2014 intră în următoarele săptămâni în dezbatere parlamentară. Înainte de a o trimite în Parlament, însă, guvernul şi-a atras critici aspre din partea societăţii civile, ba chiar s-a trezit cu o plângere în judecată pentru ceea ce pare a fi o încălcare a transparenţei decizionale cu acest proiect. Îl vom întreba astăzi pe Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare şi unul dintre autorii plângerii, de ce CNP a considerat de neiertat felul cum a trecut prin executiv legea.
Europa Liberă: Aşadar, dle Ostaf, Legea bugetului pentru 2014 a ajuns în Parlament, dar nu înainte ca guvernul să fi fost atacat de CNP în judecată pe acest subiect. Întâi de toate, dle Ostaf, de ce aţi depus această plângere în justiţie?
Sergiu Ostaf: „Noi am depus această plângere în justiţie pentru că credem că procesul de elaborare şi adoptare în cadrul guvernului a Legii bugetului de stat nu a respectat cerinţele de transparenţă, în sensul în care documentul nu a fost publicat în întregime pe site-ul guvernului, sau pe site-urile guvernamentale inclusiv a Ministerului Finanţelor şi altor instituţii. Aceasta a cauzat lipsă de transparenţă, cetăţenii, părţile interesate nu au putut să comenteze, să vină cu observaţii pe marginea proiectului, cât la partea de venituri care este inclusă în proiect, atât şi la partea de cheltuieli. Aceasta reduce din încrederea cetăţenilor, grupurilor interesate, pe de o parte, pe de alta - reduce din calitatea guvernării.”
Europa Liberă: Foarte pe scurt, care sunt regulile în acest sens: când, unde, cum trebuia să fie publicat proiectul?
Sergiu Ostaf: „Regulile derivă din legea cu privire la transparenţa în procesul decizional şi legea cu privire la procesul bugetar, care expres prevăd condiţiile minime cel puţin: publicarea cu 15 zile înainte a proiectului de lege pe site-ul Ministerului Finanţelor, pe site-ul Guvernului, a Cancelariei de stat şi organizarea dezbaterilor pline cu părţile interesate. Mai mult ca atât, o cerinţă suplimentară este publicarea cu 3 zile înainte de şedinţa de guvern a întregului proiect de document, cu partea de venituri, cheltuieli, publicarea părţii bugetului pe programe şi oferirea posibilităţii de comentare. Acestea sunt cerinţele minime, deşi în mod normal proiectul de lege trebuie să fie discutat cu toate părţile.”
Europa Liberă: Şi în realitate cum s-a întâmplat?
Europa Liberă: Guvernul a aprobat proiectul cu o zi înainte de summit-ul de la Vilnius. Există bănuiala că în mod intenţionat tocmai înainte de acest eveniment, pentru ca toată lumea, inclusiv CNP, să fie preocupată cu altceva?
Sergiu Ostaf: „Nu este primul caz când guvernul nu reuşeşte să organizeze discuţii şi dezbateri pline pe marginea proiectului bugetului de stat. Anul trecut situaţia a fost similară, nu chiar atât de proastă ca anul acesta, dar situaţia nu a fost suficient de bună nici anul trecut. Acum ne gândim că fie este o problemă sistemică în organizarea procesului de elaborare a bugetului de stat şi anul acesta a coincis şi cu alte evenimente importante. Spre exemplu, eu am fost la Vilnius în perioada aceasta, o parte din colegii mei la fel, şi am văzut activismul guvernului în raport cu Vilniusul, dar aceasta nu justifică în nici un caz lipsa procedurii de transparenţă adecvată. Adică, putem să ne gândim la o anumită coincidenţă, dar se pare că problemele sunt de ordin sistemic, de ce nu s-a respectat procedura de transparenţă.”
Europa Liberă: Răspunzând criticilor de lipsă de transparență la elaborarea bugetului care au fost lansate de către Consiliul național de Participare, premierul Iurie Leancă a spus că guvernul nu a avut când dezbate bugetul cu societatea civilă la pentru că s-au lungit negocierile cu FMI. De ce nu v-a satisfăcut această explicaţie?
Sergiu Ostaf: „Pentru că legea prevede anumite proceduri şi aspectul de transparenţă este important nu doar în funcţie de conţinutul legii, ci şi felul, modul în care se adoptă legea. pentru că acest al doilea aspect creează un sentiment, o percepţie importantă de încredere din partea societăţii faţă de felul în care se guvernează societatea. Faptul că nu s-a reuşit să se discute în mod adecvat cu FMI nu scuză, nu absolvă guvernul de a organiza cu proprii cetăţeni, cei care investesc cu încredere guvernul pentru a guverna în mod calitativ. Deci, aceasta nu este o scuză, ci mai degrabă un pretext pentru a nu organiza şi a reduce din calitatea actului de guvernare. Nu este cu siguranţă un răspuns.”
Europa Liberă: Dar de fapt CNP acuză doar lipsa de transparenţă la elaborarea legii, sau şi conţinutul acestui document?
Sergiu Ostaf: „Sigur că există şi anumite observaţii, neclarităţi vizavi de textul documentului şi vreau să vă spun că aceste rezerve, propuneri pe care am putea să le dezbatem în mod pragmatic cu guvernul, în cazul de faţă deja pe platformă parlamentară, sperăm că acest lucru va avea loc în timpul apropiat, se rezumă la câteva observaţii: primă este că la partea de venituri în textul documentului lipsesc suficiente justificări vizavi de cuantumul veniturilor care sunt programate…”
Europa Liberă: Vreţi să spuneţi că veniturile planificate, care sunt mai mari ca anul trecut cu aproape 5 miliarde de lei, nu sunt acoperite cu surse reale de creştere?
Sergiu Ostaf: „Exact. Cel puţin pentru noi, dar şi pentru foarte mulţi observatori, experţi nu este foarte clar de ce volumul încasărilor programate din impozitul pe venit sunt atât de mari, şi în cazul persoanelor fizice, şi a celor juridice, cum va fi posibilă creşterea atât de mare a TVA. Deci, nu există suficientă explicare în proiectul bugetului cum aceste creşteri semnificative vor fi înregistrate în partea de venituri a bugetului de stat.”
Europa Liberă: Am auzit mai multe aprecieri, în special negative, trebuie să spunem, despre această lege. Unii l-au numit buget preelectoral, am auzit chiar o expresie – „buget kamikadze” - avându-se în vedere că e un buget construit în felul următor: dacă câştigăm alegerile, ne descurcăm, dacă nu – să se descurce cei care le câştigă. Ce vorbeşte totuşi în favoarea acestui gen de aprecieri – că ar avea conţinut preelectoral?
Sergiu Ostaf: „E clar că în anii în care vom avea loc alegeri parlamentare, bugetele au un aspect puternic axat pe cheltuieli. Şi în principiu nu aş fi atât de critic atunci când vorbim de partea de cheltuieli, dacă bugetul este într-adevăr orientat spre cetăţean şi avem mai multe cheltuieli destinate beneficiului cetăţenilor. Există şi partea pozitivă a noţiunii buget electoral - banii pot ajunge în mod direct spre necesităţile oamenilor. Dar aceasta trebuie să fie foarte clar explicat şi trebuie să fie foarte clar pentru fiecare ce ar însemna un buget electoral, în interesul cetăţeanului. Spre exemplu, care ar putea fi diferenţa între un buget electoral şi neelectoral. Am putea să avem mai multe cheltuieli orientate spre anumite grupuri de interese mai înguste, nu spre cercuri largi ale populaţiei.
Partea pozitivă a unui buget electoral e că banii vor ajunge spre cercurile largi ale populaţiei. Şi beneficiile social, şi infrastructura. Nu neapărat elementul acesta de buget electoral are neapărat conotaţii negative. Dar în cazul nostru bugetul pe programe, cheltuieli exacte pentru cetăţeni, a devenit cunoscut doar săptămâna trecută, joi sau vineri, când a fost publicată partea a doua a bugetului, aşa numitul buget pe programe. Şi abia acum începem să studiem, să înţelegem eventualele beneficii dacă ele există şi în ce măsură pentru cetăţeni.”
Europa Liberă: Dacă justiţia vă dă dreptate, ce ar putea urma. Se pot întoarce lucrurile înapoi. Există şi timp pentru asta?
Sergiu Ostaf: „Noi nu avem un scop în sine pentru a acţiona în instanţa de judecată. Noi am vrea să producem un rezultat, şi aceasta am discutat la ultima şedinţă cu premierul Leancă, la şedinţa de săptămâna trecută, că în momentul în care vor reuşi să impunem o schimbare în legislaţie care în mod foarte expres nu va permite repetarea situaţiei similare anul viitor, în momentul în care vom avea discuţii pline şi în esenţă pe platforma parlamentară, cu participarea tuturor părţilor interesate, în momentul în care vom reuşi să obţinem toate explicaţiile vizavi de partea de venituri şi cheltuieli, am putea să renunţăm la această acţiune în instanţa de judecată, ajungând la scopul cel important ca să creştem încrederea în actul de guvernare. Or, dacă aceste schimbări nu se vor produce în timpul apropiat, în următoarele două săptămâni, atunci cu siguranţă insistăm asupra acţiunii în instanţa de judecată şi sperăm cel puţin să obţinem o constatare a faptului că a fost încălcată procedura de elaborare a bugetului de stat şi aceasta va avea un impact asupra percepţiei calităţii actului de guvernare. Sperăm desigur să întoarcem proiectul de lege în procedura de discutare pe dimensiunea executivă, deşi aceasta se pare că va fi foarte improbabil pentru că într-adevăr termenele sunt date deja peste cap foarte şi foarte mult.”
