Preocuparea oficialilor români față de nevoile Republicii Moldova pare să fie în creștere, cel puțin la nivel declarativ, fiindcă cei 100 de milioane de euro promiși în 2010, încă n-au plecat de la București spre Chișinău. Totuși astăzi, premierul român Victor Ponta a spus că a discutat cu omologul său Iurie Leancă și că din „economiile” și „munca” din România se vor aloca pentru 2014 aproape 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului de educație din Republica Moldova.
În același timp, șeful guvernului de la București a dat asigurări că pe 30 decembrie anul acesta va fi gata gazoductul Iași-Ungheni. Conducta de interconectare a celor două țări va avea o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an, ceea ce ar putea să înlocuiască între 15 și 30 la sută din importurile rusești. Pe de altă parte, Compania Națională pentru Transportul Energiei Electrice, Transelectrica, a anunțat luna trecută că a finalizat lucrările la linia aeriană de interconexiune dintre Fălciu și Gotești. România produce de mai mulți ani energie electrică în exces, așa ca în cazul în care vor exista şi alte linii de interconectare Republica Moldova îşi va putea asigura întregul necesar de energie electrică de dincoace de Prut, cu toate că prețul ar putea fi o problemă atât în ceea ce privește gazul, cât și curentul.
Urmează conectarea pe calea ferată, un proiect pe care România l-a anunțat acum aproape cinci ani, fără ca autoritățile de la București să se fi concentrat asupra acestui obiectiv. Totuși, după vizita pe care a făcut-o la Chișinău ministra Transporturilor Ramona Mănescu, aceasta a promis din nou sprijin pentru reabilitarea căii ferate cu ecartament european Iași-Ungheni-Chișinău, recunoscând, totuși, că acest proiect are „sprijin politic”, dar nu dispune de „finanțare”. Nici în bugetul pentru anul viitor nu există fonduri în acest sens și este greu de crezut că România va putea accesa banii necesari de la Bruxelles, în condițiile în care există tot mai multe obstacole pe această direcție.
Pe de altă parte, televiziunea și radioul publice din România și-au deschis birouri la Chișinău, semn de conectare pe acest palier al mass-media, dar și al faptului că propaganda ar putea fi mai importantă decât relațiile economice, din punctul de vedere al guvernului de la București.
România are, deci, o strategie de interconectare a infrastructurilor energetice și de transport cu Republica Moldova, dar nu a găsit modalitatea prin care să o pună în practică și nici nu a făcut proiecte pentru a beneficia de banii europeni.
