Donatorii străini ar putea să sprijine Moldova chiar şi în lipsa unui acord cu FMI

De când face parte din Parteneriatul Estic al UE, Moldova a atras prin instrumentul financiar de bază al acestui parteneriat, Neighbourhood Investment Facility, pe scurt NIF, granturi în valoare de 70 de milioane de euro şi împrumuturi cu mult mai mari de la BERD şi BEI în reabilitare de drumuri, renovarea unităţilor de transport şi modernizarea infrastructurii energetice. Vor continua aceste investiţii, cel puţin în ritmuri similare, şi în lipsa unui acord cu FMI, despre care se crede că joacă un rol crucial în atragerea investiţiilor, a căutat să afle Liliana Barbăroşie:

De când face parte din Parteneriatul Estic al UE, Republica Moldova a atras prin instrumentul financiar de bază al acestui parteneriat, Neighbourhood Investment Facility, pe scurt NIF, granturi în valoare de 70 de milioane de euro şi împrumuturi de zeci de ori mai mari de la BERD şi BEI în reabilitare de drumuri, renovarea unităţilor de transport şi modernizarea infrastructurii energetice. Vor continua aceste investiţii, cel puţin în ritmuri similare, şi în lipsa unui acord cu FMI, despre care se crede că joacă un rol crucial în atragerea investiţiilor, a căutat să afle Liliana Barbăroşie:

Prezentând astăzi un bilanţ al proiectelor finanţate în ultimii ani, reprezentantul de la Chişinău al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Octavian Costaş, a estimat la 120 de milioane de euro mărimea creditelor contractate în 2013 de către guvern de la această instituţie financiară pentru reconstrucţie de drumuri, procurări de transport public sau instalaţii energetice. Oferta pentru 2014 ar putea fi la fel de mare, estimativ 100 de milioane, precizează Octavian Costaş. Poate miza guvernul pe aceste credite chiar şi dacă nu va reuşi să încheie un acord cu FMI? Răspunsul lui Octavian Costaş este afirmativ, chiar dacă lipsa unui acord ar fi un semnal prost pentru donatorii externi:

„Noi finanţăm proiecte şi atunci când există acest acord, şi atunci când nu există. Nu avem aşa restricţii. Posibil că ar fi vorba mai ales despre înţelegeri bilaterale de finanţare ”, spune cu tărie reprezentantul BERD.

Şi Marion Hoenicke, şefă de direcţie regională în cadrul Băncii Europene pentru Investiţii, spune că lipsa unui acord cu FMI nu ar avea cum să oprească proiectele instituţiei financiare pe care o reprezentă. Proiectele pe care le-ar putea finanţa anul viitor această instituţie în Republica Moldova sunt de ordinul sutelor de milioane de euro şi ar viza construcţia de apeducte, sisteme energetice, precum şi restructurări în transportul pe calea ferată moldovenească:

„Banca noastră este totalmente sub mandatul UE. Ceea ce înseamnă că independent de faptul dacă va fi sau nu un acord, vom continua colaborarea. Nu există aceste restricţii. Dar am fi fericiţi dacă acordul ar exista”, spune reprezentanta BEI.

Guvernul de la Chişinău vrea să negocieze totuşi un acord Stand by cu FMI tocmai pentru creditul de valoare şi facilitatea pe care îl oferă o astfel de înţelegere în procesul de accesare a creditelor si programelor internaţionale de dezvoltare. Discuţiile sunt complicate din cauza mai multor măsuri luate de guvern în dezacord cu FMI, considerate de instituţie împovărătoare pentru buget, cum ar fi revenirea la TVA-ul de 8 la sută în agricultură sau scutirea de TVA a importurilor de tehnică agricolă şi liberalizarea prea mare a importurilor de hidrocarburi. Măsurile au şi fost adoptate în primele lecturi de legislativ, dar ar putea face imposibil acordul cu FMI, iar odată cu asta şi mai multe programe investiţionale pe care mizează guvernul de la Chişinău.