Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare împreună cu Banca Națională a Moldovei organizează mâine o ceremonie de încheiere a proiectului de atragere în bănci, nu în saltele, banii trimişi acasă de migranţi. Peste 20.000 de persoane din toată ţara au fost instruite cum să-şi gestioneze mai eficient mijloacele financiare. Peste 3000 dintre acestea şi-au deschis conturi care au atras un volum total de depozite de peste 7,5 milioane de dolari americani, pe parcursul a nouă luni. Detalii, într-un interviu cu bancherul-senior la BERD, Alexandru Tănase:
Europa Liberă: Domnule Tănase, fenomenul migraţiei i-a ajutat pe moldoveni şi îi ajută să câştige bani. Dumneavoastră, prin acest proiect, aţi încercat să-i învăţaţi cum să păstreze banii. A fost nevoie de o asemenea lecţie, de un asemenea suport?
Alexandru Tănase: „Cred că da. De un asemenea suport, aţi spus foarte bine, nu neapărat o lecţie. Noi am organizat acest proiect de asistenţă tehnică nu numai pentru Moldova. Îl avem organizat în foarte multe ţări şi cred că este o chestie foarte bună. Cu un suport financiar destul de modest, aş spune, în special, pentru Moldova, discutăm de o sumă de circa 150 mii de euro, care am organizat un proiect de asistenţă tehnică cu 4 bănci care au avut rezultate foarte bune. Mâine există un seminar la Banca Naţională, vom comunica rezultatele acestui proiect. În esenţă, credem că este un lucru foarte bun.”
Europa Liberă: E păgubos să ţii banii la ciorap şi să nu mergi la o instituţie bancară să depui acolo mijloacele financiare pe care le câştigi?
Alexandru Tănase: „Câteodată, da. Cred că ştiţi foarte bine de cazul de la Hânceşti, de acum 2 săptămâni, în care o familie a fost tâlhărită şi din casă li s-a luat 60 de mii de euro şi 2 kg de aur. Dacă acea familie ţinea banii la bancă şi, respectiv, băncile oferă şi produsul de depozit, cred că situaţia acelei familii ar fi fost diferită, cu totul diferită astăzi.”
Europa Liberă: Are de câştigat doar deponentul sau câştigă şi instituţia bancară, şi statul?
Alexandru Tănase: „Cei doi beneficiari ai acestui proiect sunt, respectiv, depozitarul, clientul şi banca moldovenească. Într-un plan mai larg, bineînţeles că, este un beneficiu şi pentru economia moldovenească. Pentru că băncile utilizează aceşti bani pentru creditarea economiei şi care creditare ajută la dezvoltarea generală a ţării.”
Europa Liberă: Banul la consum e un ban irosit?
Alexandru Tănase: „N-aş spune acest lucru. Dar banul la consum este o destinaţie, pe noi ne interesează însă cealaltă componentă mai mult, respectiv, componenta de investiţii. Pentru noi este foarte important ca să se facă investiţii în această ţară, investiţii locale, investiţii străine, care împreună să contribuie la dezvoltarea generală a ţării.”
Europa Liberă: Ca să se facă aceste investiţii, trebuie un mediu prietenos, ca să poată atrage potenţialii investitori, fie şi locali.
Alexandru Tănase: „Ceea ce spuneţi dumneavoastră este foarte corect. În ceea ce priveşte Banca Europeană, noi avem, în afară de proiectele de asistenţă tehnică, avem discuţii, în permanenţă cu autorităţile moldoveneşti, în cadrul a aceea ce se numeşte policy dialogue, în care sfătuim cum ar trebui să se organizeze întreaga activitate în ţară în aşa fel încât ţara să fie mai atractivă, din punct de vedere al investiţiilor străine şi al investiţiilor domestice.”
Europa Liberă: Cât de convingători aţi fost, punând în practică acest proiect? Câtă lume a zis că scoate banul de la ciorap şi merge să-l depună la instituţia bancară?
Alexandru Tănase: „În cadrul acestui program, au fost sfătuiţi circa 21 de mii de clienţi, dintre care în jur de 3 mii au deschis conturi bancare. Cred că aşteptarea este mai bună decât în alte ţări unde s-a făcut acest program. Şi acest program, de exemplu, s-a implementat în Armenia sau şi în Tadjikistan.”
Europa Liberă: Şi acolo cum au fost rezultatele?
Europa Liberă: Ar trebui o cultură financiară şi aici?
Alexandru Tănase: „Da, în mod clar. Şi această cultură financiară trebuie începută nu neapărat de la nivelul în care banca discută cu un potenţial client. Această cultură financiară trebuie începută de la şcoală. De exemplu, în Anglia, am fost de curând, la o bancă de mare prestigiu, care şi-a relansat imaginea, brandul, nici nu am putut să intru în sucursală, care avea înăuntru o clasă de circa 30 de copii de la şcoală, în jur de 12-15 ani, cărora urma să li se prezinte situaţia băncii, să li se spună ce este un cont bancar, cum să se facă economii şi tot ceea ce trebuie să ştii el, la nivelul lui. După aceea, urmează universitatea care are un rol foarte important, Banca Naţională are un rol foarte important, băncile comerciale au un rol important şi, în general, toată societatea civică are un rol important în educaţia noastră financiară.”
Europa Liberă: Dar nu v-aţi pus întrebarea: poate e mic procentul şi de asta băncile nu atrag clienţi?
Alexandru Tănase: „Procentul nu-l hotărăște Banca Europeană sau nu-l hotărăşte clientul. Procentele sunt determinate de factori foarte mulţi, între care, respectiv, maturitatea, scadenţa împrumutului, este în primul rând, valuta în care se face, nivelul de competiţie de pe piaţă şi aşa mai departe. Deci nivelul inflaţiei, de asemenea un factor important, contează foarte mult.”
Europa Liberă: Această fluctuaţie leu-valută poate să influenţeze asupra deciziei clientului?
Alexandru Tănase: „Da, poate să influenţeze. Este un lucru foarte important. Aici nu există un sfat general pe care nimeni nu îşi poate permite să îl dea, dar există câteva reguli care se numesc regulile de aur.”
Europa Liberă: Pune oul în mai multe coşuri.
Alexandru Tănase: „Prima regulă este diversificarea. Respectiv, nu trebuie să ţii toţi banii în acelaşi lucru. A doua regulă este: nu trebuie să ţii toţi banii la aceeaşi bancă. A treia regulă: nu trebuie să ţii toţi banii în aceeaşi valută, poţi să ţii, de exemplu, jumate-jumate. Dar regula de aur este să ţii banii în acea valută sau în acea monedă în care estimezi că o să-i cheltuieşti, ca să eviţi fluctuaţiile de curs.”
Europa Liberă: Alte sfaturi?
Alexandru Tănase: „Sfatul meu şi pentru potenţiali clienţi, şi pentru băncile comerciale este că trebuie să ne unim eforturile. Respectiv, mă gândesc acum la un exemplu, pe care îl ştiu foarte bine, din Serbia, unde există un eveniment bancar care se numeşte săptămâna economiilor, la care toate băncile fac o muncă de propagandă, de convingere a clienţilor, într-o anumită etapă. În acea etapă, se dau dobânzi speciale. Deci există un fel de eveniment, din acest punct de vedere, ceva asemănător cum a fost ieri Festivalul Vinului în Moldova. Şi cred că acest lucru ar putea fi organizat în Moldova foarte bine pentru că în Moldova sunt sume importante de bani care vin din străinătate. Discutăm de 1,5 miliarde de dolari pe an remitenţe din străinătate şi, la această sumă, potenţialul de economisire cred că este destul de important.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, ce e mai bine: viaţa în economii sau viaţa din economii?
Alexandru Tănase: „În România, există un mare savant, Nicolae Iorga, care a spus că sunt oameni care trăiesc să mănânce, sunt oameni care mănâncă pentru a trăi, dar cei mai fericiţi sunt cei care le fac pe amândouă. Cred că răspunsul este că ar trebui pe amândouă. Soluţia cea mai bună, optimă, în cadrul fiecărei economii, nu neapărat, pentru Moldova, este atunci când ambele componente, respectiv, şi consumul, şi investiţia sunt dezvoltate în paralel. Nu există nicio economie, nici în ţările în tranziţie, nici în ţările dezvoltate în care una dintre ele să domine. Ambele trebuie să meargă în paralel, pentru că ambele au o importanţă majoră pentru relansarea economică şi pentru dezvoltarea economică a unei ţări.”
