Taxele locale, primarii și dezideratul descentralizării

Primarii din cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Republica Moldova s-au arătat îngrijoraţi de intenţia unor deputaţi de a plafona mărimea taxelor locale pe care le percep administraţiile de la agenţii economici, urmare a reclamaţiilor mai multor antreprenori că primarii abuzează de acest privelegiu. Pe de altă parte, edilii locali se plâng de constrângeri şi lipsă de încredere din partea autorităţilor centrale. Într-un interviu cu Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale, organizaţie care reprezintă la moment peste două treimi dintre comunităţi, am insistat să aflu cât de importante sunt aceste taxe pentru visteriile locale:

Viorel Furdui: „În prezent toată lumea cere de la Administraţia Publică Locală (APL) să îşi realizeze anumite atribuţii, promisiuni pe care le-a asumat în faţa cetăţenilor în cadrul alegerilor: să dezvolte infrastructura, să construiască drumuri, apă, canalizare etc. Respectiv, toate aceste lucruri necesită resurse financiare. Atunci când vorbim despre taxele locale... ele sigur că reprezintă acele venituri ale autorităţilor locale care în mare parte pot fi administrate de sine stătător, în conformitate cu propriile priorităţi. De fapt, aceste taxe sunt în mare parte singurele surse care sunt în competenţa deplină a autorităţilor locale.”

Europa Liberă: Dar aceste taxe vin în mare parte de la agenţii economici...

Viorel Furdui: „Sigur, taxele sunt pentru toată lumea care desfăşoară o activitate economică. Până în prezent taxele locale în mare parte nu constituiau o sumă destul de semnificativă în bugetele locale. Însă aceasta în mare parte se datorează sistemului actual de finanţe locale care ştim că este unul foarte centralizat, practic totul este orientat spre anumite direcţii care nu sunt decise de autorităţile locale. În mare parte sunt determinate de diferite instituţii la nivel central.”

Europa Liberă: „Pe de altă parte, de ce plafonarea maximă a acestor taxe locale îngrijorează autorităţile publice locale?”

Viorel Furdui: „Autorităţile locale, prin astfel de plafonare, sunt puse într-o situaţie foarte dificilă. De asemenea, această plafonare reprezintă o neîncredere totală faţă de APL din partea factorilor decizionali din Centru. Cineva consideră că APL nu sunt în stare să aprecieze obiectiv situaţia în teren şi învinuiesc primarii că vor exagera în stabilirea unor taxe mai mari pe alocuri, ceea ce nu este adevărat.

După ce am consultat majoritatea autorităţilor locale şi am analizat situaţia, am constatat că primarii sunt primii interesaţi să aibă o abordare foarte rezonabilă şi flexibilă faţă de antreprenori, faţă de business-ul local, cei care aduc, de fapt, investiţii, care crează locuri de muncă şi care, respectiv, sunt foarte importanţi pentru comunitate, care generează venituri la bugetul local. De aceea, APL nicidecum nu pot fi consideraţi ca cei care nu sunt interesaţi în păstrarea acestui status-quo.”

Europa Liberă: Am mers mult în teritoriu şi am văzut puţini agenţi economici la sate. De ce nu dau năvală să investească în localităţi?

Viorel Furdui: „Din păcate, guvernanţii s-au învăţat să vadă probleme în altceva decât în nişte lucruri cu mult mai importante şi fundamentale. În cazul dat, iarăşi, se încearcă a se da vina pe primari pentru faptul că investitorii nu vin localităţi. În realitate, de fapt, problema nu este în administraţia locală şi în taxele care, de fapt, în mare parte nici nu se ridică.

Problema cea mai mare este la nivel macro, la nivel de stat, în legislaţia care există, în politicile pe care le promovează statul, în justiţia care pe departe nu este în atribuţia autorităţilor publice locale. Iată aici este problema mult mai mare, iar autorităţile centrale, parlamentarii, guvernarea, ar trebui să se focuseze în direcţia politicilor, creării condiţiilor normale pentru activitatea antreprenorilor, dar să nu ia din puţinul pe care îl au autorităţile locale.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că dacă s-ar lua o astfel de decizie, primarii ar fi mai sensibili, fragili, în faţa unor influenţe politice. Dvs împărtăşiţi această opinie?

Viorel Furdui: „Atunci când APL sunt limitate pe toate direcţiile şi nu au posibilitatea să se manifeste, într-adevăr, astăzi situaţia este aşa construită că APL sunt constrânşi din toate părţile din punct de vedere legislativ, din punctul de vedere al presiunilor politice, administrative şi legislative, doar ca să fie dependenţi de alte nivele de administraţie publică, de nivelul doi, fie dependenţi de partidele politice. Această situaţie, în final, este dăunătoare. Nu are nimeni de câştigat.

Pe termen scurt poate sunt nişte beneficii politice, dar pe termen lung pierd toţi, inclusiv guvernanţii, pentru că foarte greu lucruruile se mişcă la nivel locale şi APL, în lipsa posibilităţilor, nu schimbă situaţia spre bine. Deci, au de pierdut autorităţile locale pentru că nu pot să îşi demonstreze capacităţile. La fel are de pierdut ţara pentru că nu pot fi realizate cele mai sonore programe, legi şi strategii. În rezultat, avem toţi de pierdut.”

***

La începutul acestei luni, reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatelor au declarat că agenţii economici sunt nevoiţi să fugă în economia tenebră din cauza autorităţilor publice locale care stabilesc taxele exagerate. Pe Tatiana Ţurcan, primara satului Vinogradovca, raionul Taraclia, am întrebat-o cât de motivate sunt aceste acuzaţii:

Tatiana Ţurcan: „Primarul este singurul om care cred că este interesat ca să fie făcute investiţii. Nu are niciun interes să majoreze taxele astfel încât agenţii economici să se dezică de investiţia pe care o fac în teritoriu.”

Europa Liberă: Cunoaşteţi primari care cu rea voinţă au utilizat aceste pârghii?

Tatiana Ţurcan: „Eu cunosc unele exemple de stabilire a taxei pentru amenajarea teritoriului. Cândva, plafonul pentru acest serviciu a fost de 80 de lei. După anularea plafonului, noi am stabilit o sumă de o sută de lei. Ştiu însă că unii primari se folosesc de faptul că au pârghii şi au susţinere în Consiliul local şi au ajuns să stabilească această taxă până la 250 lei de angajat. Este ceva exagerat şi chiar dacă sunt astfel situaţii şi exemple trebuie să ne uităm în particular la fiecare.”

Europa Liberă: Dar cine îl poate trage la răspundere în astfel de cazuri pe un primar?

Tatiana Ţurcan: „Localitatea! Trebuie să se discute cu publicul, astfel încât comunitatea împreună cu agenţii economici să facă o analiză a situaţiei. În asemenea situaţii nu trebuie să se implice Parlamentul, Comisiile Parlamentare. Soluţiile sunt în locul unde au loc astfel de situaţii.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că o parte din agenţii economici evită să meargă în localităţile rurale să îşi desfăşoare activităţile?

Tatiana Ţurcan: „Nu au apă, canalizare, nu au aceleaşi posibilităţi pe care le pot avea la oraş. Noi ne aflăm la o distanţă de 170 km de Chişinău şi vin investitorii. Însă doar vin şi văzând cu ce probleme se vor confrunta, ei renunţă şi decid să se ducă la oraş.”

Europa Liberă: Deci, să înţeleg că drumul până la nivelul localităţilor din Uniunea Europeană e lung?

Tatiana Ţurcan: „E foarte lung. Suntem foarte, foarte departe. Eu am fost în delegaţii în Polonia, Lituania, Letonia şi am văzut comunităţi rurale, deci avem mult de muncit şi mai este o problemă. Ştiţi care?

Că astăzi se fac investiţii în Republică, se fac investiţii la nivel de Guvern, la nivel de Parlament, deci ajung banii în ţară, dar nu ajung banii în teritoriu. Beneficiază tot cei care pot să dea din coate...”

Europa Liberă: Când spuneţi să dea din coate vă referiţi să aibă pe cineva „în spate” ca o umbrelă?

Tatiana Ţurcan: „Nu numai din spate, dar şi dinainte şi din spate.”

Europa Liberă: Deci, sugeraţi că banii încă în Republica Moldova se oferă primăriilor după criteriul politic?

Tatiana Ţurcan: „Politic şi nu numai. Politic, cumătrism, noi de la aşa ceva nu ştiu când o să plecăm însă mult timp o să fie aceasta. Ne folosim şi noi de aşa instrumente câteodată, nu ratăm, fiindcă altele nu sunt la dispoziţie. ”