În 2014, pensionarii şi persoanele ce deţin grade de invaliditate vor obţine, din aprilie, o indexare de 7% a pensiilor; proaspeţii părinţi vor primi un plus de 500 de lei la indemnizaţia ce se cuvine la naşterea copilului, iar îngrijitorii persoanelor cu disabilităţi – de 100 de lei lunar. Tot cu 100 de lei va crește indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de un an jumătate, iar cu 50 de lei – ajutorul pentru perioada rece a anului. Toate aceste schimbări sunt incluse în Legea bugetului asigurărilor sociale ce a trecut recent de votul Parlamentului.
Ce face, dacă face acest buget totuşi „antisocial”, aşa cum afirmă opoziţia parlamentară, o vom întreba astăzi pe Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei sociale şi a familiei care este invitata noastră matinală.
Europa Liberă: Dna ministru, un recent reportaj de la Euronews realizat în Danemarca, unde aşa cum arată sondajele locuiesc cei mai fericiţi oameni ai planetei, explica această fericire la cotaţii sporite faţă de alte locuri şi ţări printr-un sistem social excepţional de sigur. Danezii se simt în siguranţă datorită garanţiilor sociale mari pe care le oferă statul cetăţeanului, dar şi plătind mult mai mult în comparaţie cu moldovenii, dar chiar şi alţi europeni pentru asta; impozitul este foarte mare acolo. V-aş întreba totuşi cu ce i-a făcut statul moldovenesc mai fericiţi în acest sens pe cetăţenii săi în 2013, după care vom vorbi despre anul 2014?
Dacă e să mă opresc la anul 2013, anume în această direcţie au fost orientate politicile Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, întregului Guvern şi întregului Parlament. Pentru că noi am reuşit de fapt să muncim împreună ca să asigurăm o mai bună protecţie cetăţenilor prin toate elementele de protecţie pe care le-am avut, pe care le-am schimbat, pe care am încercat să le promovăm şi în Republica Moldova ca în alte ţări. Anul 2013 a fost unul nu chiar uşor.
În primul rând am avut parte de o situaţie politică incertă şi suntem siguri că atunci când situaţia este incertă, lucrurile nu merg atât de bine, dar oricum am reuşit.
Am reuşit în primul rând să realizăm acele prevederi ale Legii bugetului pentru 2013, care a avut o modestă majorare comparativ cu 2012. Este vorba şi despre indemnizaţia la naştere, care a fost majorată cu 300 de lei, îndemnizaţia de îngrijire şi supraveghere a persoanelor cu disabilităţi cu 200 de lei, indemnizaţia pentru persoanele cu disabilităţi locomotorii cu 100 de lei. Am schimbat mecanismul de acordare a ajutorului social care a permis la circa 72 de mii de familii să beneficieze de ajutor social, în perioada rece a anului - circa 132 de mii de familii.
Am pus temelia unor noi sisteme cum ar fi sistemul de stabilire şi protecţie a persoanelor cu disabilităţi – anul 2013 a fost un an în care am început să-l implementăm, să reformăm fostul model, să-i reevaluăm pe cei care pe alocuri au primit grade de disabilitate incorect. La fel, am dat în exploatare la 1 septembrie sistemul informaţional automatizat de asistenţă socială care a permis familiilor care se adresează după ajutor social şi după ajutor pentru perioada rece a anului să nu mai plece în centrul raional pentru un certificat pentru a confirma valoarea unei pensii sau valoarea unei prestaţii sociale, componenţa familiei şi deţinerea de bunuri mobile sau imobile.
Am realizat pentru prima dată în istoria Republicii Moldova acel suport social la pensii pentru pensionarii cu o pensie mai mică de 1300 de lei. Am elaborat şi discutat public o nouă strategie privind protecţia familiei şi a copilului pentru anul 2014-2020. Au fost instituite mai multe servicii sociale printre care în premieră sprijin social „locuinţă protejată – locuinţă comunitară”. Am continuat negocierile în domeniul acordurilor sociale privind protecţia persoanelor noastre… ”
Europa Liberă: Şi au fost încheiate câteva…
Valentina Buliga: „… şi au fost încheiate şi semnate câteva acorduri în domeniul securităţii sociale - în anul acesta cu Polonia, cu Ungaria; sunt finalizate Austria - la începutul anului îl vom semna -, sunt finalizate negocierile cu Lituania, suntem în plină negociere cu Turcia şi am mişcat carul din loc în procesul de negocieri cu Italia… ”
Europa Liberă: Ţara cu care probabil cei mai mulţi moldoveni aşteaptă să se încheie acord. Vreau să vă întreb, totuşi, în 2014, ce se va întâmpla în plan social ieşit din comun, aşa ca să fie cel puţin îndreptăţite criticile celor ce numesc bugetul pentru 2014 drept unul electoral?
Valentina Buliga: „Clar că comentatorii şi opoziţia au tot dreptul să critice, să judece, dar noi în promovarea politicilor şi aprobarea bugetului pentru 2014 am reieşit şi din necesităţile oamenilor, dar şi din posibilităţile financiare ale statului. Oricum, cheltuielile pentru domeniul social din PIB-ul pentru 2014 sunt circa 11, 8%. Este vorba despre o noi prestaţii sociale care sunt majorate.
Indemnizaţiile la naştere a copilului pentru prima dată au fost majorate cu 500 de lei şi va constitui 3100 de lei indemnizaţia unică pentru naşterea primului copil, 3400 de lei indemnizaţia unică pentru naşterea următorului copil, indemnizaţia de îngrijire pentru persoane neasigurate a fost majorată cu 100 de lei, pentru persoanele asigurate va constitui în medie 1084 de lei.
Acel suport financiar pe care l-au primit pensionarii în 2013 îl vor primi şi în 2014 şi aşteptăm cu nerăbdare publicarea Legii bugetului anual în Monitorul Oficial ca să anunţăm concursul pentru instituţiile care vor putea aduce acest suport financiar mai aproape de cetăţeni, adică în sate, nu doar în centrele raionale o dată pe lună.
A fost majorat numărul de persoane care vor îngriji de o persoană cu disabilitate accentuată cu circa 1000 de asistenţi personali, majorată la fel indemnizaţia de îngrijire de la 500 la 600 de lei. A fost aprobat un nou mecanism de stabilire a indemnizaţiei pentru persoanele cu disabilităţi care va fi ancorat într-un nou sistem legat de un indicator minim cum este pensia minimă şi pensia minimă pentru limita de vârstă care va intra în vigoare de la 1 aprilie 2014.
La fel a fost majorat minimul garantat de la care începe evaluarea situaţiei familiilor şi ulterior pot beneficia în caz că minimul lor este mai mic decât minimul garantat – de 640 la 680 de lei. Valoarea ajutorului social pentru perioada rece a anului a fost majorată de la 200 de lei la 250 de lei pentru familiile care se vor califica ca familii sărace, cu venituri mai mici decât venitul garantat de stat. ”
Europa Liberă: Aţi enumerat mai multe majorări. Dar vreau să vă întreb direct – în afară de a se indexa în funcţie de inflaţie şi în afară de suportul despre care vorbeaţi, vor mai creşte sau nu pensiile?
Valentina Buliga: „Noi suntem în căutarea unei soluţii care ne-ar permite de fapt o mai bună apreciere a muncii celor care au muncit o viaţă şi astăzi trăiesc pe alocuri în sărăcie. Pentru că fostul sistem de asigurări sociale a fost unul inechitabil. Statul de fapt prin salarii mici a condamnat o bună parte din pensionari la pensii mici şi sărăcie. De aceea noi şi suntem în căutarea acestor formule mai potrivite. Pe de o parte să nu dezechilibrăm sistemul de asigurări sociale, pentru că o să repet de fiecare dată – pensia nu este un cadou din partea statului, pensia este un risc asigurat şi plătind pe parcursul vieţii contribuţii îţi asiguri o pensie. Şi nu sunt vinovaţi cei care au avut salarii mici, că sistemul a fost unul imperfect. De aceea şi statul vine, prin diferite programe şi proiecte de suport, suport financiar, suport pentru iarnă, ajutor social, indexarea.
Şi noi nu în zădar am lansat acele discuţii publice ca să găsim formula potrivită – se discută despre o a doua indexare pe parcursul unui an, sau schimbarea formulei de indexare pentru o mai bună protecţie. Noi ne dorim ca una din aceste soluţii să fie susţinute şi suntem foarte conştienţi că avem nevoie de susţinerea tuturor instituţiilor, dar în deosebi a Ministerului Finanţelor, pentru că noi nu suntem colectori de taxe, nu avem un buget pe care îl distribuim aşa cum ne place nouă – suntem direct dependenţi de posibilităţile financiare şi economice ale statului.”
Europa Liberă: Deja în acest an ar putea fi vorba despre o a doua indexare sau de o schimbare a sistemului de indexare sau e vorba de un viitor mai îndepărtat totuşi?
Valentina Buliga: „Nu. E vorba de viitor. Pentru că eu am mai spus nu o dată: nu sunt adeptul unei abordări doar de unică folosinţă. Aici trebuie să îmbunătăţim aceste mecanisme existente şi avem câteva formule propuse. Care va fi cea aleasă şi susţinută, urmează să vedem. Dar, precum am mai menţionat, suntem direct dependenţi de posibilităţile financiare şi dacă vom mări responsabilitatea contribuabililor, tinerilor care muncesc şi plătesc, dacă am putea scoate din întuneric acele miliarde de lei care circulă încă în economia tenebră, posibilităţile statului vor creşte. De aceea trebuie să avem fiecare această responsabilitate, să fim pătrunşi de recunoştinţă pentru oamenii în etate care au muncit o viaţă şi merită o altă atenţie şi să sporim posibilităţile statului. Asta ne dorim.”
Europa Liberă: Dvs. aţi vorbit despre nişte majorări la plăţile sociale. Dar opoziţia spune că totodată se înăspresc anumite condiţii care fac persoana eligibilă pentru vreuna din aceste plăţi sociale, astfel încât de fapt numărul de beneficiari scade. Aşa este şi dacă da, de ce este nevoie să se înăsprească condiţiile?
Valentina Buliga: „Nu este adevărat şi opoziţia ar trebui să-şi amintească că aceste criterii de ei stabiliţi în 2008 şi, dimpotrivă, noi am îmbunătăţit mecanismul de acordare a ajutorului social, noi am exclus evaluarea veniturilor de pe terenurile agricole pentru pensionari, noi am majorat punctajul – în vremea lor era 33 de procente, iar noi l-am majorat până la 90 de procente. Noi am scos anumite bunuri, noi am dat în exploatare acest sistem informaţional. Dar chiar la începutul discuţiei menţionaţi despre alte ţările europene. Care este scopul oricărui stat?
Statul îi ajută pe cei care au venituri mici, pe cei care sunt cu disabilităţi, pe cei care nu-şi găsesc un loc de muncă, dar statele totodată, inclusiv Republica Moldova, trebuie să se gândească să le ofere posibilităţi celor care pot, tinerei generaţi să muncească, dar să nu-i transforme într-o pătură dependentă de prestaţiile sociale. Şi atunci ce se întâmplăm în aceste ţări? De aceea asta şi noi urmărim – o protecţie mai garantată pentru persoanele mai în vârstă, persoanele cu disabilităţi, familiile cu mulţi copii, dar tinerii trebuie să muncească. ”
Europa Liberă: Cetăţenii moldoveni plătesc undeva 29% impozitul pentru asigurarea socială. În ţări ca Danemarca despre care vorbeam acest impozit este mult mai mare – ajunge la aproape jumătate din venituri. Are şi Republica Moldova în vedere o majorare a acestei contribuţii sau nu se poate vorbi despre aşa ceva?
Valentina Buliga: „Eu sunt sigură că procentul actual al impozitului în Bugetul asigurărilor sociale este unul relevant pentru Republica Moldova. Pentru noi altceva este important – ca cetăţenii, contribuabilii – atât persoane fizice, cât şi juridice – să-şi onoreze obligaţiunile, să-şi plătească aceste contribuţii în mărimea prevăzută în cadrul legal, şi nu să se eschiveze sau să găsească modalităţi de a fugi, de a nu plăti, de a plăti salarii diferite – o parte oficial din care se plăteşte contribuţie şi altă parte în plic. Pentru că estimările noastre estimează că o bună parte din agenţii economic plătesc contribuţii doar din salariul minim în sectorul real, adică din 1400 de lei, iar cealaltă parte este plătită sub altă formă. De aceea şi în 2010 noi am permis cetăţenilor Republicii Moldova acces la codul personal la CNAS, ca să poată verifica cât s-a plătit, din ce salariu s-a plătit, pentru a fi siguri că plata se face în mărimea stabilită şi din salariul real. Cei care astăzi continuă să muncească la negru, fără un salariu declarat, contribuie de fapt ca veniturile să fie mai mici.”
Europa Liberă: Şi astfel de măsuri au dat rezultat, ne gândim şi la altele?
Valentina Buliga: „Au dat rezultat. Chiar modestele majorări a salariului real. Pentru că opoziţia ar trebui să-şi amintească – în 2009 când am venit salariul minim în sectorul real era de 900 de lei. Acum este 1400 de lei şi iată în ianuarie-februarie discutăm cu patronatele şi sindicatele să venim cu o nouă propunere de majorare – până la 1600-1700 – vom vedea cum vom găsi echilibrul cu patronatele şi sindicatele. Prima grilă de salarizare în sectorul bugetar era 600 de lei, acum este 900 de lei.
De la 1 octombrie 2014 va fi 1000 de lei. Majorările acestea a salariului minim duc direct şi la creşterea contribuţiei plătite în bugetul asigurărilor sociale. De aceea a şi crescut de la 7 miliarde în 2009, la 12 miliarde în 2014, bugetul asigurărilor sociale. Şi opoziţia ar trebui să fie corectă şi să spună cetăţenilor adevărul, dar nu să găsească fel de fel de învinuiri, lucruri neadevărat până la urmă. Când am venit în funcţia de ministru beneficiari de ajutor social erau circa 16 mii de familii, iar ajutor pentru iarnă în genere nu era. Acum avem circa 72 de mii de familii care o dată în an primesc ajutor social, ajutor pentru iarnă – 100 de mii şi ceva de familii. Este diferenţă.”
