Liderii de la București tind să facă o temă de campanie electorală din „chestiunea moldovenească”. Subiectul a fost introdus pe agenda politicii de la București de Traian Băsescu, dar adversarii președintelui vor la rândul lor să-l acapareze și să-l folosească în propriul avantaj.
Premierul român, Victor Ponta a spus marți că-și cere scuze public pentru „mitocăniile consilierilor prezidențiali și chiar ale președintelui la adresa celor de de la Chișinău” și că vrea să continue proiectele începute cu Republica Moldova. În
În acest fel șeful cabinetului de la București i-a răspuns principalului său adversar, Traian Băsescu, după ce acesta s-a arătat enervat de reproșurile venite de dincolo de Prut:
„E un soi de incorectitudine a politicienilor din Republica Moldova, care spun că numai cu vorbe i-am ajutat.”
Fără prea multe paranteze, președintele Băsescu le-a transmis oficialilor moldoveni un mesaj direct: “Fraților, hai să vă facem factura”.
Șeful statului român a întocmit o listă ad-hoc a banilor cheltuiți în timpul mandatului său pentru Republica Molodva: „sunt vreo 40 de milioane de euro facutra la energia electrică”; „au fost inundațiile din 2011 și statul român a construit case în valoare de 8 milioane de euro în Republica Moldova”; „am acordat cetățenii”; din asistența financiară de 500 de milioane de euro furnizată statelor în curs de dezvoltare în ultimii ani “75 la sută s-au dus în Republica Moldova”.
Reprezentanții Centrului Român de Politici Europene (CRPE) consideră, însă, exagerate sumele prezentate de președintele român și argumentează că cei mai importanți finanțatori ai asistenței pentru Republica Moldova sunt în ordine SUA (262 milioane dolari), UE (200 milioane euro) și România, dacă ar fi oferit suma de 100 de milioane de euro promisă: „cu cele 500 de milioane de euro, cumpăram Moldova, bucată cu bucată” precizează Cristian Ginea, șeful CRPE pentru România liberă.
Traian Băsescu a revenit asupra proiectului unionist, explicând că această idee ar putea fi o soluție de avarie atâta vreme cât “cheia și butoanele” nu se află la Chișinău: “eu ca politician cu experiență, nu pot să nu iau în considerație posibilitatea unei întoarceri în Republica Moldova, mai ales că urmează alegeri și Partidul Comunist are peste 40 la sută în sondaje, iar domnul Voronin a declarat că aderarea la Uniunea Euroasiatică ar fi o soluție pentru Republica Moldova”. Într-o astfel de situație Chișinuăul ar trebui să aibă “o alternativă” pentru a-și continua drumul european, argumentează președintele român, iar alternativa este în viziunea lui Traian Băsescu “unirea administrativă” celor două state. Totuși șeful statului român precizează că “aceste afirmații au fost făcute în condițiile în care Bucureștiul susține fără rezerve independența și suveranitatea Republicii Moldova”
Premierul de la Chișinău, Iurie Leancă i-a replicat președintelui român, încă înainte de Anul Nou că declarațiile unioniste „nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale”.
Traian Băsescu nu a vrut să comenteze acest răspuns, dar a ținut să amintească într-o scurtă fișă de personaj că Leancă „a făcut școala de diplomație la Moscova” și că în 1989, înainte de răsturnarea lui Ceaușescu, lucra la ambasada Uniunii Sovietice de la București.
