Mai mulţi primari, membri ai Congresului Autorităţilor Locale, se vor întâlni vineri, 17 ianuarie, cu deputaţii din Comisia parlamentară pentru Administraţie publică şi Comisia pentru Economie, Buget şi Finanţe. Aleşii locali vor să le demonstreze legiuitorilor pierderile cauzate de reintroducerea unui plafon maxim pentru taxele percepute de primării de la agenţii economici. Unii edili cu care a stat de vorbă Diana Răileanu s-au plâns că din cauza acestei decizii sunt nevoiţi să stopeze proiecte de modernizare a localităţii sau să se retragă din proiecte finanţate din bani europeni:
Majoritatea primarilor din ţară a ajuns în imposibilitatea de aduna fondurile pe care au contat. Din cauza limitării taxelor percepute de administraţiile locale de la agenţii economici, mulţi edili nu ştiu cum vor recupera golurile de milioane de lei în bugetele lor. În 2014, primarul de Orhei, Vitalie Colun, şi-a propus să cheltuie pentru întreţinerea oraşului aproape 7 milioane lei, bani care urma să-i adune inclusiv din taxele locale. Odată cu reintroducerea unui plafon maxim pentru taxele percepute de primării, Vitalie Colun va putea să colecteze puţin peste 4 milioane:
„Asta ce ar însemna? Că bugetul pentru întreţinerea oraşului este supus pericolului. Noi nu vom avea cu ce întreţine oraşul Orhei. Cu ce să-l curăţim, cu ce să-l iluminăm? Noi, anul trecut, am reparat două străzi. Am luat credit de la o Bancă pentru ca să beneficiem de proiecte investiţionale. Din cauza acestei situaţii nu vom putea achita creditul la bancă.”
Europa Liberă: Dar cum le-aţi răspunde celor care susţin că o astfel de situaţie este tocmai o provocare pentru primari să acceseze granturi şi proiecte investiţionale?
Vitalie Colun: „Toţi donatorii externi, fie vorba de o Ambasadă, Fondul Monetar, Banca Mondială, Banca Europeană, nu contează, din start cer contribuţia localităţii. 10 %, 15 % sau 20 %, în funcţie de condiţiile donatorului. Spuneţi-mi, vă rog, cu ce să acopăr eu această contribuţie ca să am parte de aceste proiecte investiţionale de la donatori?”
În timp ce primarul de Orhei îşi face griji că nu va putea accesa granturi de la partenerii externi, edilul oraşului Cahul, Petru Burlacu, susţine că proiectul trasfrontalier de îmbunătăţire a managmentului deşeurilor în localitate, în care este implicată administraţia, poate fi compromis:
„Noi avem proiecte destul de valoroase. Este pentru prima dată când o primărie din Republica Moldova gestionează şi implementează un proiect pe fonduri europene mai mare de 1 mln de euro. Astăzi, în parteneriat cu primăria mun. Vaslui (România), deja avem semnat contractul cu Comisia Europeană. Deci, mă îngrijorează foarte mult situaţia, pe mine, ca primar, deoarece cofinanţarea pentru acest proiect este de 50 mii euro, adică 850 mii lei moldoveneşti pe care noi nu îi avem şi nici nu îi văd!”
Primarii cu care am stat de vorbă s-au arătat indignaţi mai ales de faptul că autorităţile centrale i-au trecut cu vederea atunci când au schimbat normele fiscale. Post factum, deputaţii vor să-şi îndrepte greşeala şi vineri, un grup de primari din cadrul Congresului Autorităţilor Locale, se vor întâlni cu membrii Comisiilor parlamentare pentru Administraţie publică şi cea pentru Economie, Buget şi Finanţe.
Într-o declaraţie pentru Europa Liberă, vicepreşedintele Comisiei pentru Administraţie publică, deputatul Iurie Ţap, a lăsat să se înţeleagă că deputaţii ar putea reveni la prevederile politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014 care se referă la reintroducerea unui plafon pentru taxele percepute de administraţiile locale de la antreprenori.
