Preşedintele României, Traian Băsescu a criticat pasivitatea ţărilor europene când vine vorba de posibile amenințări la adresa independenţei şi suveranităţii R. Moldova. La reuniunea de început de an cu corpul diplomatic, preşedintele Băsescu a mai declarat că România nu va rămâne impasibilă politic dacă din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să întoarcă Moldova din drumul spre UE.
Semnarea acordurilor de Asociere și de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană reprezintă „un obiectiv dificil, dar nu imposibil de realizat”, a declarat, astăzi, Traian Băsescu în tradiționalul discurs de politică externă pe care președintele României îl ține la începutul fiecărui an în fața diplomaților străini acreditați la București.
Șeful statului român a ținut să avertizeze Bruxelles-ul că orice „altă opțiune” a Uniunii Europene legată de Republica Moldova „poate duce la răsturnări de situație nedorite” ca în cazul Armeniei și Ucrainei. Traian Băsescu a adăugat că îi este „frică” pentru că deși toți partenerii României susțin „declarativ” suveranitatea si integritatea teritorială a Republicii Moldova, „prea puțini” au curajul să vorbească despre „ineficiența formatului 5+2 în soluționarea problemei transnistrene” și despre „încurajările pe care le primesc găgăuzii din sudul Republicii Moldova pentru „a se autonomiza față de Chișinău”. Președintele român a continuat să critice mai ales Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa că nu ia poziție față de abuzurile din Transnistria. Traian Băsescu a accentuat asupra situației dramatice de dincolo de Prut, sugerând că Occidentul nu ia în seamă faptul că „butoanele din Transnistria și din Găgăuzia nu sunt la Chișinău” și că Vestul nu vrea să „prevină” o „întoarcere din drum” a Republicii Moldova.
Traian Băsescu nu a mers mai departe cu explicațiile în fața corpului diplomatic acreditat la București, dar el a detaliat acum o săptămână că această „ofertă” care ar salva Republica Moldova de Uniunea Eurasiatică ar fi unirea administrativă cu România. Ideea pare să nu fie agreată nici de marile puteri europene, nici de Statele Unite și nici chiar președintele român nu știe exact cum ar putea fi pusă în practică o astfel de „soluție”. Băsescu le-a mai atras atenția eurodeputaților români că până la terminarea mandatului actualului Parlament European, trebuie modificate anumite acte normative (Regulamentul 593/2001) astfel încât să poată fi permisă libera circulație a cetățenilor Republicii Moldova în spațiul european. O parte semnificativă din discursul de început de an al președintelui român a fost alocată Republicii Moldova, care este din punctul lui de vedere un alt „stat român”.
În analiza sa de politică externă Traian Băsescu a vorbit despre atașamentul României față de instituțiile euro-atlantice și față de principalul său partener strategic, Statele Unite. În paralel, președintele român a accentuat pericolele naționaliste care stau la pândă în Uniunea Europeană pe fondul crizei economice prelungite și a reacțiilor venite din multe capitale după deschiderea pieței muncii pentru români și bulgari, la începutul acestui an. Băsescu a criticat „disponibilitatea” unor state membre „de a ignora reguli consemnate în Tratatul Uniunii Europene”, referindu-se în special la „împiedicarea” aderării României la Spațiul Schengen.
Președintele român le-a mai spus ambasadorilor străini că urmează un an dificil, dar că țara s-a obișnuit cu „incertitudinile și gradul crescut de turbulență a lumii” și că România „își va păstra pozițiile sale în politica externă și de securitate”.
