Ce scop urmărește Comratul prin convocarea referendumurilor din 2 februarie

Bașcanul de la Comrat Mihail Formuzal și alți lideri găgăuzi se întâlnesc în vineri seară la Chișinău cu premierul Iurie Leancă și cu președintele parlamentului Igor Corman pentru a lua în discuție controversatele referendumuri așteptate în autonomia găgăuză la 2 februarie. În vreme ce Chișinăul se pregătește de semnarea acordului de asociere la Uniunea Europeană, autoritățile găgăuze plănuiesc un referendum legislativ despre independența regiunii și unul consultativ despre direcția de politică externă a Republicii Moldova. Premierul și spicherul doresc să convingă autonomia găgăuză să renunțe la plebiscitele care au fost inițiate de legislativul de la Comrat. Dar, cu câteva ore înainte de întâlnirea de azi, și Comitetul executiv găgăuz a luat o decizie fermă în sprijinul referendumurilor pe care autoritățile centrale le consideră nelegitime. Valentina Ursu l-a întrebat pe analistul Igor Boțan ce-și propune Chișinăul și Comratul de la aceste convorbiri.

Europa Liberă: Domnule Boţan, din moment ce s-au antagonizat relaţiile dintre Chişinău şi Comrat, ce scop credeți că ar urmări cei de la Comrat prin convocarea acestor referendumuri din 2 februarie în unitatea teritorial-administrativă Gagauz-Yerii?

Igor Boţan: „Ei urmăresc scopuri pe care le-au declarat anterior. Ei sunt nemulţumiţi de politicile de integrare europeană a Republicii Moldova, mă refer la lideri. Cunoscând foarte bine cum votează cetăţenii găgăuzi, care preponderent votează partide filoruse, într-un fel, sunt presaţi să demonstreze propriilor cetăţeni că ei le înţeleg sentimentele şi prin acest referendum ei, într-un fel, îşi aduc aportul la consolidarea acestei atitudini rusofile în regiune. Ei sunt conştienţi că aceste referendumuri nu vor avea putere juridică, dar din punct de vedere al politicului, acest demers poate fi eficient pentru liderii actuali din Găgăuzia. Acesta este subtextul demersului lor. Mai există încă un lucru, legat de modul în care este guvernată Republica Moldova, ei sunt nemulţumiţi de aşa-zisa „politică a aşilor din mânecă”, când guvernanţii care reprezintă puterea centrală şi-au permis tot felul de lucruri, ne amintim cum a fost ales şeful statului. Ei sunt nemulţumiţi de modul în care activează Curtea Constituţională şi adoptă decizii pe care nu le contestă substanţa, dar modalitatea în care procedează Curtea Constituţională cu acest bloc constituţional. Şi multe, multe alte lucruri. Ei s-au simţit ofensaţi, în special domnul Formuzal, atunci când se discuta proiectul de modificare a Constituţiei, în 2010, şi, într-un fel, erau foarte nemulţumiţi de atitudinea autorităţilor centrale faţă de Autonomie, o atitudine pe care ei o considerau dispreţuitoare. Deci, sunt un şir de probleme care acum, iată că, răbufnesc.”

Europa Liberă: Acestea sunt nemulţumiri. Dar ei sunt obligaţi să respecte buchea şi spiritul legii. Există şi acest demers din partea Procuraturii Generale de a intenta un dosar. Cum credeţi, după negocierile care se poartă cu Chişinăul, situaţia se poate schimba în bine?

Igor Boţan: „Eu nu cred că ei vor renunţa la un referendum. Pentru că, dacă renunţă la referendum, probabil, liderii şi din Adunarea Populară, şi din executivul Autonomiei vor fi cu imaginile ştirbite. Autorităţile de la Chişinău prea târziu încep acest dialog cu cei de la Comrat. Iar situaţia cred că trebuie privită în felul următor: nu există din partea Autonomiei găgăuze pericol secesionist. Ei nu au acest potenţial să creeze pericole secesioniste.”

Europa Liberă: Dialogul dintre guvernarea de la Chişinău şi autorităţile de la Comrat pe ce ar trebui să se axeze actualmente?

Igor Boţan: „Cel puţin, ar trebui să existe un mecanism permanent de discuţie între Chişinău şi Găgăuzia. Dar acum ce ar putea să facă? Ar putea, pur şi simplu, această discuţie să detensioneze, cel puţin, relaţiile personale dintre liderii de la Chişinău şi din Găgăuzia. Eu nu văd cum ar renunţa găgăuzii acum la acest referendum. Acest referendum are valoare pur politică, care pune în evidenţă faptul că între Chişinău şi Comrat există un conflict, că cei din Comrat sunt nemulţumiţi de modul în care este guvernată ţara.”

Europa Liberă: Bine, şi cum se dezamorsează această relaţie?

Igor Boţan: „Prin discuţii. Pentru că Chişinăul nu are alte instrumente. Procuratura Generală a deschis dosar penal pe fapt şi nu pe persoane care au iniţiat acest referendum. Adunarea Populară din Găgăuzia este un organ colectiv. Pe cine ar putea să pedepsească? Sigur că trebuia să existe muncă explicativă şi trebuiau să se înţeleagă la început. Acum e mult prea târziu ca să se dea înapoi.”

Europa Liberă: E târziu, dar nu e imposibil.

Igor Boţan: „Probabil nu este imposibil. Dar eu nu văd pericolul în general, în afară de efecte pur politice, acest referendum nu are nici putere juridică, el nu va fi validat de Curtea de la Comrat, în primul rând, nu va fi validat nici de o curte. Va fi un fel de sondaj de opinie cu un rezultat pe care toată lumea îl ştie: cetăţenii din Găgăuzia sunt pentru Uniunea Vamală. Toată lumea ştie acest lucru. Iar modul în care se comportă autorităţile de la Comrat este o frondă, dar este o frondă de răspuns la „politica aşilor din mânecă”, pe care a promovat-o centrul. Nu se poate ca la centru politicienii să se comporte cu aşi în mânecă şi să nu se aştepte că acelaşi lucru îl vor face undeva în altă parte, în regiune.”