Până după alegerile europarlamentare din luna mai, nu există nicio ocazie pentru ca România și Bulgaria să primească din partea Bruxelles-ului un termen pentru primirea în Spațiul de Liberă Circulație Schengen.
Dar Traian Băsescu i-a cerut sprijin direct în acest sens președintelui Consiliului European Herman van Rompuy, în așa fel încât România să poată deveni membră a Spațiului Schengen înainte ca șeful statului român să-și încheie mandatul.
Este așadar nu doar o miză națională, ci și una personală a președintelui român, care a explicat că este de acord chiar și cu o aderare în trepte, date fiind împrejurările interne.
Săptămâna viitoare, pe 22 ianuarie, lucrurile ar putea fi puțin mai limpezi, fiindcă atunci va fi dat publicității Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, prin care sunt puse sub lupă instituțiile justiției românești.
Olanda, de pildă, țara care s-a opus constant aderării României la Schengen a spus că va fi de acord cu acest pas doar după ce vede două astfel de rapoarte, notate pozitiv de către experții Comisiei Europene.
La nivelul parchetului anticorupție și al Înaltei Curți lucrurile stau bine, dar la în plan legislativ deraierile au fost deja amendate verbal de la Bruxelles, după ce Camera Deputaților a modificat prin vot acum o lună Codul Penal oferindu-le politicienilor o super-imunitate.
Modificarea a fost respinsă de Curtea Constituțională zilele trecute, dar Parlamentul de la București continuă să aibă pe agendă un proiect de grațiere și amnistiere în masă.
Ambiția lui Traian Băsescu de a-și trece în palmares integrarea totală a României în spațiul european, cu tot cu primirea în Schengen s-ar putea deci să țină de factori interni, în condițiile în care înaintea alegerilor prezidențiale de la finele anului, liderii socialiști mai ales vor să transmită în teritoriu un mesaj de protejare a propriilor oameni împotriva procurorilor anticorupție.
Până în luna iunie ar putea fi făcuți unii pași, mai ales că pe plan internațional lucrurile se vor calma, fiindcă alegerile europarlamentare și scrutinul local din Franța se vor fi terminat.
În același timp, însă, problemele imigranților români din statele Uniunii Europene ar putea fi considerate chestiuni agravante la un dosar complicat și e greu de crezut că ministrii de Interne de la Paris și Berlin, după ce au criticat dur România și Bulgaria se vor grăbi să le împingă pe cele două state în Schengen.
La Consiliul miniștrilor de externe de luna trecută Sofia și Bucureștiul au prezentat un punct de vedere comun în care aminteau că România și Bulgaria au îndeplinit toate criteriile cerute pentru aderarea la Spațiul Schengen.
Rămânerea Bulgariei și României la ușa Schengen este în egală măsură o decizie politică a vechilor democrații din Uniunea Europeană și o neadecvare a Bucureștiului și Sofiei la bunele practice democratice.
Traian Băsescu este în acest moment cel mai vechi membru al Consiliului European, instituție în care sunt reprezentați toți șefii de stat sau de guvern din Uniune și încearcă din această poziție să-și convingă partenerii, cel puțin pe cei care fac parte din aceiași familie politică, să-l susțină să-și termine mandatul cu un succes. Președintele român a și impus un termen la discuțiile pe care le-a avut deja cu creștin-democratul belgian Hermann van Rompuy: luna octombrie. Traian Băsescu ar avea timp în acest fel să folosească o decizie pozitivă pro-Schengen în jocurile interne pentru alegerea viitorului președinte al României.
