Miniștrii agriculturii discută la Chișinău Programul ENPARD destinat ţărilor din imediata vecinătate a UE

Chișinăul găzduiește 13 miniștri și oficiali ai Ministerelor agriculturii din țările Uniunii Europene și ale Parteneriatului Estic, care discută despre proiecte comune în agricultură și mediul rural. Uniunea Europeană are un program special pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru ţările din vecinătate, iar la discuțiile de astăzi au luat pate, cum ați auzit deja, doi comisari de resort, Stefan Füle și Dacian Cioloș.

Pentru a diminua din impactul negativ pe care îl poate avea liberalizarea pieţei cu Uniunea Europeană asupra agriculturii moldoveneşti, UE a dezvoltat programul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate, pe scurt ENPARD.

Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura şi dezvoltarea rurală se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat astăzi Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş: „E important ca aceşti bani care vor veni prin Programul ENPARD, să fie folosiţi ca să aveţi o strategie pe dezvoltare rurală şi pe agricultură clară şi solidă şi predictibilă pentru cei care vor dori să investească în acest sector. Să investiţi aceşti bani ca să fie regulile şi standardele clare nu numai pentru administraţia naţională şi cei care controlează, dar mai ales pentru cei care produc pe teren. Să investiţi acei bani ca să puteţi stimula băncile să vină cu instrumente financiare pentru cei care vor vrea să investească, ca să puteţi beneficia din plin de piaţa europeană. Eu aşa aş vedea lucrurile în ceea ce priveşte alocarea pe Programul ENPARD.”

Dintre ţările Parteneriatului Estic, doar Georgia a beneficiat de fonduri financiare în cadrul programului ENPARD, pentru că a declarat domeniului agriculturii şi dezvoltării rurale drept prioritate naţională. Anul trecut, peste 2 mln de euro au fost oferiţi Ministerului agriculturii georgian şi alte trei milioane de euro pentru cel al dezvoltării regionale.

Chiar dacă nu are declarat încă domeniul agriculturii prioritate naţională, Republica Moldova a beneficiat anul trecut de fonduri din partea Uniunii Europene într-un program pilor, aşa numitul ENPARD Like. În 2013 au fost oferite ţării 46 de milioane de lei, iar în acest an urmează să fie alocate peste o sută de milioane de lei.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susţine că banii veniţi din fonduri europene vor fi investiţi în creşterea calităţii produselor moldoveneşti: „Avem nevoie de sporirea competitivităţii produselor agricole, atât cele de materie primă, cât şi cele procesate, fiindcă piaţa presupune concurenţă: dacă nu eşti competitiv, eşti eliminat din piaţă. De asemenea, vorbim despre ridicarea la un alt nivel de marketing: noi avem nevoie de sortare, de ambalare, fiindcă atunci când lucrăm în pieţe nu prea sigure trebuie de fiecare dată să dezvoltăm mai multe pieţe, pentru a ne asigura continuitatea în sector.”

În opinia Preşedintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, autorităţile de la Chişinău ar trebui să investească nu doar în tehnologii şi echipamente agricole, cât mai ales în cunoştinţele agricultorilor.

O bună parte dintre fermierii moldoveni încă mai practică agricultura după metode învechite, e de părere Valeriu Cosarciuc: „Fermierii din Republica Moldova au probleme cu accesul la informaţie şi cunoştinţe. Este nevoie de depus eforturi serioase ca ei să poată beneficia de acele fonduri şi de acele beneficii care pot să vină din Uniunea Europeană. Este ca necesar ca noi, pe teritoriul Republicii Moldova, să creăm o reţea de centre de excelenţă pentur fermieri, astfel, în aceste centre de excelenţe fermierul să vadă un exemplu, cel mai bun, în diferite domenii: pomicultură, viticultură, legumicultură, creşterea animalelor, producerea laptelui, producerea cărnii, procesarea prroduselor agricole primare. Din aceste exemple bune ţăranii noştri mai repede se vor învăţa.”

În noiembrie anul trecut, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb, care asigură integrarea economică a ţării în spaţiul comunitar şi presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii.