Linkuri accesibilitate

Controversata lege privind finanţarea indirectă a ONG-urilor


Acţiune de caritate a organizaţiei neguvernamentale Filocalia, în sprijinul copiilor din familii sărace, înainte de începutul anului şcolar
Acţiune de caritate a organizaţiei neguvernamentale Filocalia, în sprijinul copiilor din familii sărace, înainte de începutul anului şcolar

Deputaţii care au promovat modificarea susţin că biserica este peste tot în lume sprijinită prin taxe, iar caracterul benevol al acestor donaţii va pune ONG-urile într-o concurenţă sănătoasă.


Consiliul naţional al Organizaţiilor Neguvernamentale cere retragerea legii adoptate imediat înainte de vacanţă de Parlament, prin care ONG-urile cu utilitate publică ar putea primi şi finanţare, indirectă, de la stat - prin faptul că persoanele fizice, dar şi cele juridice ar putea plăti 2% din suma datorată impozitelor în bugetul pentru finanţarea organizaţiilor neguvernamentale care prestează anumite servicii comunităţii - fie că se ocupă de copii orfani sau abandonaţi, de persoane în vârstă sau de protejarea mediului înconjurător. ONG-urile lucrează de ani de zile cu diverse guverne la un proiect de lege în acest sens, dar cel care a trecut prin parlament, consideră ele, nu este nici corect, nici transparent.

Deşi în urma unor dezbateri ce au durat ani de zile fuseseră elaborate tocmai două proiecte de lege care ar fi dat startul finanţării de la buget a ong-urilor, unul al societăţii civile şi altul al deputaţilor liberal-democraţi, majoritatea parlamentară a mers, până la urmă, pe calea ce mai simplă – a adoptat norma printr-un amendament la Codul Fiscal. Consiliul Naţional al ONG-urilor susţine că norma votată nu se compară nici pe departe cu proiectul elaborat de societatea civilă împreună cu Ministerul Finanţelor. În primul rând, lipseşte mecanismul de punere în aplicare şi de control a cheltuirii banilor proveniţi din impozite, acesta fiind şi cel mai solid reproş pe care îl înaintează societatea civilă. Membra Consiliului ONG, Iuliana Cantaragiu, spune că prevederea poate duce la spălare de bani:

„Modificarea nu prevede ce cheltuieli pot fi acoperite din banii obţinuţi, termenul în care pot fi aceste cheltuieli realizate, metoda de raportare, instituţia care primeşte raportul, instituţia care verifică cheltuirea banilor şi sancţiunile.”

Lipsa de transparenţă care a însoţit cursul adoptării normei şi tratamentul privilegiat al comunităţilor religioase sunt alte două nemulţumiri formulate de societatea civilă la adresa parlamentarilor. Vicepreşedinta Consiliului ONG, Liuba Ceban, consideră discriminator faptul că un ONG ar trebui să-şi demonstreze utilitatea publică, în timp ce instituţiile religioase vor putea beneficia necondiţionat de fondurile provenite din impozite:

„Instituţiile religioase au un statut preferenţial, vor colecta foarte uşor aceste fonduri. Noi nu putem să facem acest lucru pentru trebuie să obţinem statutul de utilitate publică. Pentru noi este o barieră în plus pentru a ajunge la aceste fonduri. Ceea ce mie mi se pare că nu este corect.”

Veaceslav Negruţa
Veaceslav Negruţa
Norma a fost criticată astăzi şi de fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa, care într-un amplu comentariu plasat pe o reţea de socializare lăsa de înţeles că parlamentarii au denaturat esenţa măsurii. Ea fusese gândită, notează fostul ministrul al finanţelor, pentru a încuraja ONG-urile să preia o parte din serviciile sociale pe care statul nu le poate acoperi, fiind răsplătite, în schimb, cu o parte din impozite plătite de cetăţeni. Aşa cum a ajuns să fie votată legea, spune Negruţa, va crea o gaură în buget:

„Decizia din decembrie 2013 la nivel de Parlament lipsește autoritățile locale (impozitul pe venitul persoanelor fizice aparține exclusiv autorităților locale) de circa 40 de milioane de lei. Totodată, nu este oferită nici o recompensă din bugetul de stat. Și nici bugetul de stat nu are prevăzută o astfel de situație. Or, orice decizie legală nu poate fi adoptată dacă nu are sursă financiară de acoperire, duce la diminuarea părții de venituri ale bugetelor sau la majorarea cheltuielilor. Și, respectiv, avizul Guvernului era obligatoriu. Altfel, decizia este neconstituțională, dacă ne conducem de alte precedente care au mai fost.”

Veaceslav Negruţa sugerează că cultele religioase, care şi aşa nu achită impozite, ar fi favorizate.

„Legislația Republicii Moldova stabilește clar: cultele religioase sunt autonome și separate de Stat. Ele nu sunt parte ale sistemului fiscal și nu achită impozite. Iar dacă Statul decide ajutor cultelor – el, ajutorul, trebuie să fie cuantificabil și cu beneficiar și destinație clară.”

Veaceslav Negruţa recomandă „stoparea imediată a aplicării prevederii incluse în Codul Fiscal, ca fiind neconstituţională” şi reluarea discuţiilor asupra proiectului de lege.

Mai mulţi experţi atrag atenţia că în mai multe state europene ONG-urile se bucură de finanţare de la stat, însă nicăieri nu intră în aceeaşi categorie cu cultele religioase. Deputaţii care au promovat această modificare susţin însă că biserica este peste tot în lume sprijinită prin taxe, iar caracterul benevol al acestor donaţii va pune ONG-urile într-o concurenţă sănătoasă, atât între ele însele, cât şi cu biserica.
Previous Next

XS
SM
MD
LG