După fostul premier social-democrat Adrian Năstase, care a primit 4 ani într-un nou dosar și după fosta ministră democrat-liberală Monica Iacob Ridzi, care a primit 5 ani, a mai fost condamnat definitiv, joi, și fostul ministru liberal al transporturilor, Relu Fenechiu. De asemenea, în această lună s-au adâncit disputele pe tema justiției între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, dispute care au continuat și vineri, cum relatează corespondenta Europei Libere la București Sabina Fati.
În România există aproape un guvern întreg condamnat pentru corupție, este vorba despre un executiv transpartic, format din reprezentanții tuturor partidelor parlamentare.
O parte dintre foștii miniștri corupți se află după gratii, în vreme ce alții au primit pedepse cu suspendare, cum s-a întâmplat recent cu foștii ocupanți ai fotoliilor din fruntea Telecomunicațiilor și Justiției, Zsolt Nogy (UDMR) și Tudor Chiuariu (PNL).
Primul a fost condamnat 4 ani, iar cel de-al doilea, 3 ani și șase luni pentru trecerea unui teren din proprietaatea statului în proprietate privată și un prejudiciu de circa 5 milioane de euro.
Un fost premier, Adrian Năstase, este pentru a doua oară la închisoare tot pentru un caz de corupție, iar deputatul liberal Relu Fenechiu, care a fost până astă vară ministrul al Transporturilor, a primit joi o condamare de 5 ani la închisoare în dosarul „Transformatorul” (fiind acuzat că a vândut prin firmele sale transformatoare și întrerupătoare vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Moldova).
Tot săptămâna aceasta a fost trimisă după gratii și fosta democrat-liberală, Monica Iacob Ridzi, ministră a Tineretului în cabinetul de dreapta susținut de Traian Băsescu.
Un fost ministru al Apărării (Victor Babiuc), un fost șef al Statului Major General (Dumitru Cioflină), doi foști miniștri ai Agriculturii (Decebal Traian Remeș, Ioan Avram Mureșan) au ajuns la închisoare tot pentru fapte de corupție.
Există însă o listă și mai lungă de înalți demnitari, unii aflați încă în funcții, alții retrași sub imunitate parlamentară, dar și de lideri locali, care se află fie în stadii avansate de cercetare, fie au fost deja trimiși în judecată și își așteaptă verdictul.
Mulți dintre ei speră ca noile Coduri (Codul Penal și Codul de Procedură Penală), care ar trebui să intre în vigoare odată cu 1 februarie să-i salveze, alții se așteaptă la noi mutări în zona de vârf a Justiției în așa fel încât lucrurile să se mai tergiverseze.
Toate aceste speranțe sunt acum în mâinile premierului socialist Victor Ponta, care ar vrea în același timp să-și ajute tovarășii, dar dacă s-ar putea fără să-și șifoneze prea mult imaginea.
Vineri a fost, așadar, ultima zi în care Codul Penal și Codul de Procedură Penală puteau fi modificate în așa fel încât infractorii români, mai ales cei cu ștaif, să nu beneficieze de un grad de protecție în plus. Comisia Europeană le-a cerut oficialilor români să facă schimbările necesare, dar premierul a amânat să emită o ordonanță în acest sens, anunțând că noile Coduri vor intra în vigoare așa cum sunt. Procuroii anticorupție, dar și cei care se ocupă de crimă organizată și terorism au insistat încă de acum două luni să fie scoase erorile apărute la modificările din Parlament. În forma actuală Noile Coduri prevăd că interceptările nu mai pot fi folosite în timpul anchetelor preliminare, ci doar după începerea urmăririi penale, ceea ce înseamnă că inculpatul trebuie informat că îi sunt ascultate telefoanele sau că pe urmele sunt puse dispozitive operative. Mai mult, procurorii anticorupție au avertizat că Noul Cod Penal va duce la prescrierea unor dosare importante de mare corupție. Ar putea fi vorba, în perioada imediată de circa 20 de astfel de dosare, între care foști demnitari de rang înalt, miniștri și parlamentari și potrivit unor experți chiar și numai câteva zile de funcționare a Noilor Coduri cu erorile cu care au fost deja promulgate ar putea compromite cazuri importante la care au lucrat deja procurorii. Traian Băsescu a recunoscut că a greșit când le-a promulgat și i-a cerut premierului să le modifice, dar Victor Ponta a anunțat că probabil abia săptămâna viitorare vor fi propuse unele schimbări.
Să mai spunem că din estimările procurorilor anticorupție, modificările aduse Codurilor Penal și de Procedură Penală, vor fi închise pe termen mediu 64 de dosare, ca urmare a reducerii termenului de prescripție.
Deciziile pe care le va lua premierul român în privința noilor Coduri ne vor arăta în ce măsură este vorba despre erori sau mai degrabă despre o nouă filosofie a luptei anti-corupție, care să-i pună în gardă și să-i sprijine pe politicienii tentați să se îmbogățească pe spezele statului.
